Belgia ar putea dispărea ca stat. Un important partid de extremă dreapta vrea ca regiunea Flandra să devină independentă
Mai devreme sau mai târziu, Belgia ar putea înceta să mai existe ca stat. Statul vest-european care găzduieşte sediile UE şi NATO are de mult timp o viaţă politică naţională disfuncţională.
Belgia deţine recordul mondial pentru cea mai lungă perioadă de timp necesară pentru formarea unui guvern în timpul negocierilor de coaliţie – peste 500 de zile, scri businessmagazin.ro.
Acum, tensiunile dintre Flandra, de limbă olandeză, în nord, şi Valonia, de limbă franceză, în sudul ţării, ameninţă cu o criză mult mai mare.
Alegerile urmează să aibă loc în iunie 2024. Potrivit sondajelor realizate de POLITICO, partidul de extremă dreapta Vlaams Belang, care doreşte să transforme Flandra într-un stat complet independent şi separat, este acum cea mai mare forţă politică din ţară.
Tom Van Grieken, care a devenit preşedintele partidului când avea doar 28 de ani şi care a fost cheia succesului recent al acestei formaţiuni, a fost ferm în ceea ce priveşte planurile sale de independenţă dacă va câştiga.
„Credem că Belgia este o căsătorie forţată”, a declarat Van Grieken pentru POLITICO în biroul său din apropierea cartierului UE din Bruxelles. „Dacă unul dintre ei vrea să divorţeze, vom discuta asta ca adulţi… trebuie să ajungem la o divizare ordonată. Dacă nu vor să vină la masă cu noi, o vom face în mod unilateral”.
Chiar şi pentru mulţi dintre cei 12,6 milioane de locuitori ai ţării, sfârşitul iminent al ţării lor ar putea fi o surpriză. Luptele dure dintre nordul de limbă flamandă şi sudul francofon s-au răcit în ultimii ani.
Cetăţenii flamanzi, cândva defavorizaţi în ciuda faptului că sunt mai numeroşi decât omologii lor francofoni, au acum drepturi lingvistice şi competenţe politice pe care le-au cerut de mult timp.
Dar liderii Vlaams Belang nu se bazează doar pe politica lor pro-independenţă pentru sprijin.
Ascensiunea partidelor de extremă dreaptaa
În UE, extrema dreaptă a luat amploare în ultimele luni, în contextul în care blocul comunitar se confruntă cu imigraţia, creşterea economică lentă şi inflaţia ridicată. În acest context, partidele populiste şi anti-sistem au câştigat sprijin.
Belgia este una dintre ţările europene care se confruntă cu un aflux major de solicitanţi de azil, cu un număr de sosiri similar cu cel din timpul crizei migraţiei din 2015.
În Flandra, migraţia este considerată preocuparea numărul unu pentru alegători, potrivit unor studii recente. „Vlaams Belang deţine tema migraţiei, care este foarte importantă pentru o mulţime de alegători flamanzi”, a declarat Nicolas Bouteca, profesor asociat la Universitatea din Ghent. „Acesta este principalul motiv al succesului lor”.
Pentru Bart De Wever, preşedintele partidului naţionalist flamand N-VA, „aceeaşi tendinţă se întâmplă în toată Europa în acest moment”.
Există „un val de nelinişte imensă” în rândul cetăţenilor care se simt „abandonaţi din punct de vedere economic de propriile elite. Şi oricât de nedrept vi se pare acest lucru, extrema dreaptă profită de el”. În sondaje, partidul său, N-VA, este acum al doilea partid ca mărime în Flandra, după Vlaams Belang.
Potenţialii alegători ai Vlaams Belang consideră că migraţia este cea mai importantă problemă politică, urmată de taxe şi economie. O reformă a statului belgian este semnificativ mai puţin relevantă pentru ei.
Van Grieken spune că nimeni nu ar putea să nu observe sprijinul partidului său pentru independenţa flamandă. „Nu este vorba că oamenii nu ştiu. Este primul punct al programului nostru”, a declarat el. Van Grieken a recunoscut că nu toţi alegătorii săi ar putea fi emoţionaţi de ideea de independenţă. „Dar ştiu că cineva care este împotriva independenţei nu va vota pentru partidul meu”.
Calea spre independenţă
Strategia lui Van Grieken este de a deveni cel mai mare partid din Flandra la alegerile din iunie anul viitor, ceea ce i-ar oferi prerogativa de a-şi alege partenerul de coaliţie pentru guvernul flamand. În mod ideal pentru el, acesta ar fi N-VA. Apoi, guvernul flamand ar emite o declaraţie de suveranitate pentru a-i forţa pe partenerii de coaliţie francofoni să negocieze sfârşitul Belgiei, aşa cum există în prezent.
Există obstacole, chiar dacă Van Grieken câştigă. În cadrul N-VA, există dezacorduri aprige cu privire la formarea unui guvern cu Vlaams Belang. O astfel de coaliţie ar încălca o promisiune veche de un deceniu în politica belgiană de a nu guverna cu extrema dreaptă. Chiar dacă N-VA ar face pasul fatidic de a face echipă cu extrema dreaptă, partea francofonă a politicii belgiene cel mai probabil nu va fi prezentă la masa negocierilor, cel puţin pentru început.
Cu toate acestea, fiecare dintre aceşti paşi ar crea o instabilitate politică suplimentară în Belgia, iar acest lucru, în sine, ar putea contribui la promovarea cauzei independenţei.
Instabilitate politică
Prim-ministrul belgian Alexander De Croo, care conduce în prezent o coaliţie dificilă formată din şapte partide, a venit la putere după alegerile din 2019.
Acest vot a fost urmat de discuţii chinuitoare de 500 de zile pentru un acord de coaliţie, iar de atunci De Croo se luptă să menţină partidele de guvernământ pe aceeaşi lungime de undă în privinţa problemelor cheie.
Continuarea declinului partidelor de la centru la alegerile de anul viitor ar face şi mai dificilă formarea unui guvern de coaliţie naţională.
