Țara scandinavă care va suplimenta livrările de gaze către UE, în contextul tensiunilor cu Rusia

Norvegia va trimite în UE mai multe gaze naturale, potrivit unui acord încheiat joi, 23 iunie. Anunțul vine în contextul în care aproape jumătate dintre statele membre se confruntă cu o reducere a livrărilor de gaze ruseşti, informează Reuters.

Frans Timmermans, vicepreşedintele executiv pentru Pactul verde european, a declarat că 12 ţări membre ale Uniunii Europene sunt acum afectate de reducerea livrărilor de gaze din Rusia. Potrivit lui Timmermans, zece din cele 27 state membre UE au emis ”alertă timpurie” privind aprovizionarea cu gaze – primul şi cel mai puţin sever din cele trei niveluri de criză identificate în reglementările UE privind siguranţa alimentării cu energie, a explicat Timmermans.

Norvegia şi Comisia Europeană ”îşi vor intensifica cooperarea pentru a se asigura livrări suplimentare de gaze din Norvegia pe termen scurt şi lung”, se arată într-un comunicat publicat la finalul unei reuniuni între Frans Timmermans şi ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland.

”Având în vedere nivelul ridicat al producţiei înregistrat de Norvegia în primele luni ale anului, o tendinţă care este aşteptată să continue pentru restul anului, există un potenţial important pentru creşterea vânzărilor în Europa în 2022, aducând o cantitate suplimentară de energie de aproape 100 de Twh pe piaţa europeană”, se mai arată în comunicatul care este semnat şi de comisarul european pentru Energie, Kadri Simson.

Norvegia, care este cel mai mare producător de gaze din Europa Occidentală, şi-a majorat producţia ca răspuns la problemele de aprovizionare din Europa şi anterior autorităţile de la Oslo estimau că vânzările de gaze vor creşte cu 8% în acest an până la 122 miliarde metri cubi. Această cantitate este echivalent cu 100 Twh, ceea ce înseamnă că întreaga producţie suplimentară a Norvegiei ar urma să ajungă în UE.

În perioade normale, Uniunea Europeană importă aproximativ o cincime din necesarul său de gaze din Norvegia, comparativ cu 40% din Rusia, însă asta a fost înaintea invadării Ucrainei.

#gaz #Norvegia #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.