Tarifele vor rămâne ridicate în 2025, avertizează directorul ANRE, Alexei Taran

Directorul Agenției Naționale de Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a declarat că perspectivele de menținere a unui preț ridicat pentru gaze în primul trimestru al anului 2025 rămân semnificative. Potrivit acestuia, se înregistrează un ritm accelerat de extragere a rezervelor din depozitele subterane ale Uniunii Europene, ceea ce influențează tendințele prețurilor. Depozitele sunt pline în proporție de peste 80%, ceea ce e cu 10% mai puțin față de anul trecut diin cauza frigului care a cuprins întreg continentul.

„Din ce vedem acum, perspectivele de menținere a unui preț ridicat pe trimestrul întâi al anului 2025 sunt încă destul de mari. Avem un ritm accelerat de scoatere a rezervelor din depozitele subterane ale UE”, a afirmat Taran. El a explicat că această situație este generată de două factori principali: în primul rând, sezonul rece a venit mai devreme, ceea ce a dus la o creștere a consumului pe întreg continentul; în al doilea rând, există riscul întreruperii tranzitului de gaze prin Ucraina, ceea ce a determinat piețele să reacționeze.

Taran a menționat că ANRE nu efectuează prognoze pe termen lung, însă colaborează continuu cu furnizorii care au acces direct la piețele internaționale și urmăresc evoluțiile acestora.

Astăzi, ANRE a aprobat majorarea tarifelor la gaz. Metanul pentru populație s-a scumpit cu 3,16 lei sau cu 27,5%, la 16,742 lei (cu TVA inclus) per metru cub.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Moldovagaz #decizie #tarife #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.