Țările unde e cel mai scump să locuiești! Una dintre ele este destinația preferată a moldovenilor

Cât costă chiria în Elveția

Pe locul al doilea este Elveția, unde chiria ajunge la 1.640 de dolari pe lună. Tot aici, impozitul pe venit la nivel mondial poate ajunge până la 40%.

Ești taxat inclusiv dacă locuiești în propria ta casă. Locul al treilea este ocupat de Elveția, unde chiriașii plătesc în jur de 1.440 de dolari pe lună și unde mâncare este foarte scumpă. Următoarele țări din acest top sunt Irlanda, Malta, Norvegia, Liban, Australia, Israel, Noua Zeelandă și Luxemburg. Chiar dacă o țară are chirie ieftină și prețuri de chilipir la alimente, ar putea fi scumpă în alte privințe. Taxele mari, salariile mici și costurile de transport peste medie pot contribui la un cost ridicat al vieții pentru rezidenți.

Pe ce loc e Grecia

Și Grecia a fost inclusă în sondaj.

În continuare, în topul celor mai scumpe țări găsim, începând de la locul al 11-lea, Luxemburg, Cipru – unde chiria este de 862 de dolari pe lună, Trinidad și Tobago, Venezuela (unde puterea de cumpărare este extrem de mică), Canada (chiria de 1,126 de dolari pe lună), Nigeria (758 de dolari chirie și servicii de Sănătate scumpe), Danemarca, Uruguay, Panama, iar pe locul 20 este preferata românilor…Grecia! Aici, chiria costă în media 419 dolari pe lună.

În top mai sunt și următoarele țări în care e destul de scump să trăiești: Olanda, Italia, Franța, Coreea de Sud, Republica Dominicană, Costa Rica, Suedia, Qatar, Belgia, Austria, Finlanda, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, Albania, Iran, Slovenia, Chile, Belarus, Germania, Letonia, Slovacia, Serbia, Portugalia, Japonia, Estonia, Iordania, Ungaria, Guatemala și Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.