Țările unde e cel mai scump să locuiești! Una dintre ele este destinația preferată a moldovenilor

GOBankingRates a realizat un top 50 al țărilor unde costul vieții este extrem de scump. Pe locul întâi este Singapore, unde chiria costă aproximativ 3.000 de dolari pe lună.

Studiul a strâns sondaje din întreaga lume pentru a găsi locurile în care oamenii se luptă din greu pentru a acoperi costurile vieții de zi cu zi. Studiul a inclus și puterea de cumpărare locală pentru fiecare țară. În general, cu cât costul total al vieții este mai mare și cu cât puterea de cumpărare este mai mică, cu atât țara s-a clasat mai sus pe această listă a celor mai scumpe locuri de locuit.

Cât costă chiria în Elveția

Pe locul al doilea este Elveția, unde chiria ajunge la 1.640 de dolari pe lună. Tot aici, impozitul pe venit la nivel mondial poate ajunge până la 40%.

Ești taxat inclusiv dacă locuiești în propria ta casă. Locul al treilea este ocupat de Elveția, unde chiriașii plătesc în jur de 1.440 de dolari pe lună și unde mâncare este foarte scumpă. Următoarele țări din acest top sunt Irlanda, Malta, Norvegia, Liban, Australia, Israel, Noua Zeelandă și Luxemburg. Chiar dacă o țară are chirie ieftină și prețuri de chilipir la alimente, ar putea fi scumpă în alte privințe. Taxele mari, salariile mici și costurile de transport peste medie pot contribui la un cost ridicat al vieții pentru rezidenți.

Pe ce loc e Grecia

Și Grecia a fost inclusă în sondaj.

În continuare, în topul celor mai scumpe țări găsim, începând de la locul al 11-lea, Luxemburg, Cipru – unde chiria este de 862 de dolari pe lună, Trinidad și Tobago, Venezuela (unde puterea de cumpărare este extrem de mică), Canada (chiria de 1,126 de dolari pe lună), Nigeria (758 de dolari chirie și servicii de Sănătate scumpe), Danemarca, Uruguay, Panama, iar pe locul 20 este preferata românilor…Grecia! Aici, chiria costă în media 419 dolari pe lună.

În top mai sunt și următoarele țări în care e destul de scump să trăiești: Olanda, Italia, Franța, Coreea de Sud, Republica Dominicană, Costa Rica, Suedia, Qatar, Belgia, Austria, Finlanda, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, Albania, Iran, Slovenia, Chile, Belarus, Germania, Letonia, Slovacia, Serbia, Portugalia, Japonia, Estonia, Iordania, Ungaria, Guatemala și Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#trai #cost #chirie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.