Tatiana Bubucea, producătoare de „vin” de coacăză: Această afacere este unica ce mă ține legată de Republica Moldova

09 Iul. 2021, 09:57
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
09 Iul. 2021, 09:57 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Tatiana Bubucea împreună cu soțul au lansat o afacere de familie încă în 2015, când au luat decizia de planta coacăză în satul Ciuciuleni, raionul Hîncești. Toate cheltuielile au fost acoperite din resursele proprii după ce au lucrat peste hotare. Mai nou, începând cu 2020, cuplul a început să producă „vin” și oțet de coacăză.

Înainte de a se lansa, Tatiana spune că s-au informat foarte mult despre coacăză și proprietățile ei, ca într-un final să o îndrăgească nespus.

„Am plantat coacăza în 2015. Înainte de a lua decizia, am citit articole despre beneficiile acestei plante și am îndrăgit-o foarte mult. Aceste pomușoare sunt foarte bogate în vitamina C, complexul vitaminelor B, antioxidanți. Ne-am dorit să cultivăm ceea ce vom consuma noi înșine cu plăcere.”

Tatiana a ales soiul de coacăza „Titania”, care se deosebește prin parfumul deosebit.

Referitor la producerea de „vin”, antreprenoarea spune că a început pentru consumul familiei și prietenilor, apoi a început să-l vândă.

Tatiana spune că nu este un specialist în vinuri, dar poate spune că vinul de coacăză diferă prin gust și tehnologie.

„Nu sunt un specialist ca să spun exact prin ce se deosebește de vinul din struguri. Cu siguranță diferă prin gust, prin tehnologia care se produce, este un vin de desert, fiindcă este dulce.”

”Antreprenoarea spune că clienții rămân impresionați de gustul vinului. Ei spun că este un vin deosebit, care chiar merită a fi băut. Doamnele/domnișorele consideră că acesta poate fi considerat „vinul doamnelor”, iar bărbații spun că nici ei nu ar refuza o asemenea băutură.”

Totuși, Tatiana spune că gusturile nu se discută și fiecare produs are consumatorul său.

„Vinul” de coacăză este produs după tehnologia cidrului. Din cauza că băutura este produsă din fructe și nu din struguri nu poate fi numit cu adevărat vin.

Cu părere de rău, antreprenoarea spune că a întâmpinat și continuă să  întâmpine dificultăți, potrivit ei, în Republica Moldova, legislația este prea complicată pentru oamenii simpli și spune din experința ei că este nevoie de mult timp pentru a afla exact de acte ai nevoie.

„Legislația la noi este prea complicată pentru un om simplu care este prins în muncă, mai ales la câmp și nu este atât de accesibilă. Noi strângeam informația pe bucăți din diferite surse. La noi dacă este o lege, legea are și hotărâri de guvern care completează această lege și trebuie să consulți fiecare în parte.”

Tatiana a oferit exemplul Angliei, unde toată informația pentru a deschide o întreprindere și alte întrebări este disponibilă pe un singur site, inclusiv cu tutoriale, acte necesare și toți pașii pe care ai nevoie să-i întreprinzi. În caz că ceva nu îți este clar este poți apela la servicii de consultanță gratuite, ceea ce la noi lipsește.

De asemenea, în țara noastră lipsește susținerea statului pentru producători, în loc să faciliteze unele procese, ei preferă să amendeze, ceea ce nu este corect, întrucât mulți dintre producători nu au studii juridice și nu cunosc multe informații, care sunt mai greu de accesat.

De asemenea, antreprenoarea spune că a întâmpinat dificultăți când a încercat să ajungă să-și vândă producția în supermarket. Ea spune că contractul oferit este în defavoarea producătorului.

O altă dificultate cu care s-a confruntat a fost prețul mic oferit de cumpărătorii en-gros, ei ofereau un preț de până la 20 de lei, când pe piață coacăza costa 40 de lei, fapt ce s-a întâmplat cu câțiva ani în urmă.

Pe lângă aceste dificultăți, Tatiana a menționat și avantajele unei afaceri în domeniului vinului și oțetului de coacăză.

„În primul rând este un produs de nișă în Republica Moldova, încă nu există nimeni care produce cidru din coacăză pe piața noastră și nu în ultimul rând băutura este pe placul oamenilor. După care ar fi mai ușor să se lanseze pe piața internațională.”

Tatiana speră să obțină și să legalizeze totul pentru a exporta produsul, întrucât mulți oameni de peste hotare sunt interesați de acest produs.

Antreprenoarea spune că această afacere înseamnă foarte mult pentru ea, este ceea ce o mai ține în Republica Moldova, întrucât ea deja are un serviciu foarte bun în Anglia.

„Această afacere pentru mine însemnă foarte mult. Am investit suflet, dragoste, am avut emoții și așteptări foarte mari de la afacerea asta. Nu poți să faci nimic în Republica Moldova fără să-ți placă ceea ce faci. Este ca o speranță pentru mine că aș putea să reușesc. Este unica speranță pentru care m-aș întoarce în Republica Moldova, dacă eșuează chiar nu mă întorc. Afacerea asta încă mă ține legată de Republica Moldova.”

Ea recunoaște că dacă nu ar fi avut suport de peste hotare afacere ar fi falimentat la fel ca altele din Republica Moldova.

Anul acesta, pentru prima data au participat la un târg al producătorilor locali care s-a desfășurat pe data de 3 – 4 iulie la Chișinău, în parcul Alunelul. Ea spune că a fost o experiență deosebită.

„Este unica noastră experință la târg, o experință foarte frumoasă, organizatorii sunt bravo. Pot să zic că se depune suflet și într-adevăr au scopul de a susține producătorii, fără interese ascunse.”

Tatiana spune că târgurile sunt binevenite pentru producătorii autohtoni, une se pot manifesta și pot interacționa direct cu consumatorii.

„Este unica posibilitate pentru noi (producătorii) să comunicăm direct cu consumatorii. Ei sunt siguri că vorbesc cu producătorii, iar noi avem șansa să îi cunoaștem, să stabilim careva legături. Dacă sunt mulțumiți de produse deja ne contactează în direct.”

 

 

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!