Țeapa secolului la pe piața auto. Adevărul despre mașinile din Germania

Câți dintre noi nu am auzit o poveste cu o mașină second-hand, adusă din Germania, care a fost a unei bunicuțe care mergea cu ea doar la biserică și la cumpărături? În rest, mașina stătea cuminte în garaj, este în stare impecabilă și numai bună de vândut. Experții din sectorul auto ne avertizează să fim atenți la poveștile samsarilor.

Experții din sectorul auto ne avertizează că mașinile la mâna a doua care sunt scoase la vânzare în Germania pot fi din altă țară. Samsarii le cumpără din diverse țări sau le aduc cu vaporul din Statele Unite ale Americii, le înmatriculează în Germania și apoi le vând. Doar că ele nu au circulat niciodată prin Germania. Unele dintre ele, în cazul celor aduse din SUA, nici măcar nu sunt fabricate în Germania.

Potrivit Autorității Federale de Transport Auto din Germania, aproximativ 2 milioane de mașini uzate din această țară sunt reînmatriculate în fiecare an în afara granițelor sale. În unele locuri ponderea acestor vehicule depășește 50% din totalul mașinilor la mâna a doua importate în fiecare an.

Atenție la anunțurile de pe site-urile de vânzări auto!

Cele mai populare site-uri de anunțuri auto din Germania au listate milioane de vehicule, ceea ce face ca gama de mașini scoase la vânzare să fie mai extinsă decât oriunde altundeva în Europa. Cu toate acestea, unele vehicule din aceste anunțuri provin din afara Germaniei.

Datele furnizate de carVertical, companie care relevă istoricul vehiculelor, sugerează că 4,3% dintre mașinile scose la vânzare în Germania s-ar putea să nu fi văzut niciodată drumurile din Berlin, München sau Hamburg și nici autostrăzile emblematice nemțești – aceste mașini au fost rulate exclusiv în și provin din alte țări. Țările de top unde au fost înmatriculate pentru prima dată mașinile second-hand înainte de a fi importate în Germania sunt Italia (16,6%), Franța (12,7%), SUA (10,6%), Belgia (9,1%) și România (5,1%).

Reparații de proastă calitate și kilometraje date peste cap

Astfel, în loc să achiziționeze o mașină care a rulat în Germania, cumpărătorii riscă să se aleagă cu un vehicul care a fost importat dintr-o altă țară. Dacă un vânzător ascunde țara de origine a unei mașini, este posibil ca aceasta să nu fie în cea mai bună stare. Reparațiile de calitate proastă, un kilometraj dat peste cap și daunele ascunse sunt motivele cele mai întâlnite pentru care vânzătorii încearcă să mascheze trecutul unui vehicul și să-l vândă în altă parte. Deoarece țările nu fac prea des schimb între ele de date despre istoricul mașinilor, înșelătoriile care implică tranzacții transfrontaliere pot fi greu de descoperit.

„4,3% dintre mașinile care au fost în trecut înregistrate în Germania au avut unele date înregistrate și în țări străine. Am observat că există cazuri în care oamenii vând în Germania modele de mașini second-hand scumpe, dar înregistrările noastre sugerează că multe dintre ele nu au fost conduse niciodată în această țară. Astfel se creează iluzia cumpărării unei mașini germane bine întreținută, când de fapt mașina a rulat exclusiv în Italia, Franța sau România”, explică Matas Buzelis, șeful departamentului de comunicații și expert auto carVertical.

De ce se înghesuie moldovenii să cumpere mașini din Germania

Germania are o istorie lungă ca punct de atracție pentru cumpărătorii de mașini din Europa de Est, istorie care datează de când aceste țări erau ocupate de Uniunea Sovietică. La acea vreme, în Uniunea Sovietică erau fabricate doar vehicule modeste, lipsite de calitate, confort și fiabilitate. Drept urmare, toată lumea își dorea mașini importate, iar Germania era un loc de top pentru a le găsi, potrivit analizei citate.

Mai mult, un mit foarte răspândit este că șoferii din Germania cumpără mașini mai noi, mai bine echipate și mai scumpe, respectând în același timp cu strictețe recomandările producătorilor pentru întreținere. În realitate, aceste clișee care nu sunt mereu ancorate în realitate vă pot păcăli să cumpărați mașini la mâna a doua fără a consulta un raport istoric și fără a cere opinia unui mecanic calificat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #Germania #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.