„Teatru pentru toți copiii” a adus magia poveștilor și basmelor românești în viața micuților din Moldova

Asociația Tinerilor din Regiunea Nord-Est a încheiat cu succes proiectul „Teatru pentru toți copiii”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României.

În cadrul acestui proiect, Asociația Tinerilor din Regiunea Nord-Est a organizat 16 spectacole de teatru, aducând magia și bucuria teatrului în viața copiilor din Republica Moldova.

Spectacolele selectate pentru această inițiativă au inclus „Aventurile cu dl Goe”, „Povestea lui Harap Alb”, „Sarea în bucate” și „Capra cu trei iezi”. Acestea au fost puse în scenă în localitățile Hâncești, Molovata Veche, Ustia, Varnița, Calfa, Glodeni, Pelinia, Gribova, Drochia, Hâncești, Țarigrad și Bardar.

Prin implementarea acestui proiect, organizatorii au reușit cu succes să îndeplinească obiectivul general al proiectului, mai exact, să ofere acces la cultură pentru toți copiii din mediul rural, precum și celor din mediul urban din Republica Moldova

Desfășurate în perioada 12-26 iunie curent, în fiecare zi au avut loc câte două spectacole. Pentru a asigura accsul unui public cât mai larg, acestea au fost transmise în direct pe postul de televiziune Rlive TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, fiecare producție teatrală a fost disponibilă atât în sala de spectacol, cât și pe micile ecrane. Prin intermediul Rlive TV, cele 16 spectacole au fost vizionate de aproximativ 150 000 de persoane, oferind astfel o audiență extinsă și aducând magia teatrului în viața copiilor din Republica Moldova.

Toate spectacolele au beneficiat de promovare prin difuzarea de spoturi publicitare și știri de eveniment, difuzate pe postul de televiziune Rlive TV.

„Proiectul „Teatru pentru toți copiii” a reprezentat un succes remarcabil, atragând atenția asupra importanței teatrului și oferind o experiență culturală deosebită copiilor din diverse localități din Republica Moldova. Prin asigurarea accesului la cultură, contribuim la păstrarea identității limbii române în rândul cetățenilor de peste Prut, precum și a tradițiilor și obiceiurilor, insuflate prin intermediul poveștilor și basmelor, care se regăsesc în piesele de teatru”, menționează prganizatorii.

Efortul Asociației Tinerilor din Regiunea Nord-Est, susținut financiar de Departamentul pentru Realația cu Republica Moldova, a contribuit la succesul acestui proiect și la oferirea unei experiențe de neuitat copiilor din Republica Moldova.

#DRRM #teatru #spectacol #copii #Republica Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.