Tekwill Academy Kids a dat start cursurilor gratuite pentru copiii și adolescenții refugiați din Ucraina

Weekend-ul precedent au fost lansate primele cursuri gratuite în cadrul programului de susținere pentru copii și adolescenții refugiați, lansat de Tekwill Academy Kids, inițiativă implementată de către Asociația Națională a Companiilor din domeniul TIC (ATIC).

Primele cursuri la care au participat copiii și adolescenții din Ucraina, cu vârsta cuprinsă între 10 și 17 ani, au fost Robo-maker și Design grafic, în cadrul cărora au început să studieze proiectarea și programarea roboților cu principiile de design și instrumentele de bază pentru crearea imaginilor de calitate pentru utilizarea în media digitală și în print.

La evenimentul de lansare, copiii, însoțiți de părinți, au venit la Tekwill Academy Kids, plini de entuziasm și dorință de a învăța lucruri noi. Majoritatea au mai frecventat anterior cursuri similare în orașele lor natale.

Participantă la cursul de design grafic, 14 ani

“Mama lucrează voluntar la un centru de refugiați și a auzit acolo că se organizează training-uri și am decis că am nevoie de astfel de cunoștințe pentru viitorul meu. Să știi să lucrezi cu calculatorul este important pentru orice profesie.”

Participant la cursul de design grafic, 13 ani

„Anterior am frecventat lecții de programare. Cred că este profesia viitorului, este util dar și foarte interesant. Sunt din Odessa și acum, din cauza războiului, sunt în Chișinău. ”

Participantă la cursul Robo-maker, 9 ani

„Am decis să vin la robotică pentru că îmi place și pentru că tatălui meu îi place când construiesc roboți și programez.”

Până la moment, au fost înregistrați 219 copii la nivel național, dintre care s-au înrolat 119 participanți -26 la Bălți, 16 în orașul Cahul și 12 la Comrat, iar 65 dintre aceștia la Chișinău. Cursurile au început din 1 aprilie.

În cadrul programului, se desfășoară cursuri cu o durată de 4 – 6 săptămâni, menite să contribuie la dezvoltarea unor abilități în domeniul roboticii, programării și design-ului, dar și tabere de vară cu o durată de două săptămâni și diverse ateliere creative, timp în care părinții acestor copii pot să se angajeze în cîmpul muncii, să-și dedice timpul în activități de dezvoltare profesională, voluntariat, etc

Copii pot alege unul dintre următoarele programe:

Young Mechanic – destinat copiilor cu vârsta cuprinsă între 5 și 7 ani, care fac primii pași în studierea transportului urban, fenomenelor naturii și a principiilor mecanicii;
Milo – pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 7 și 9 ani, în cadrul căruia vor fi studiate bazele roboticii și ale programării pentru crearea și gestionarea roboților cu ajutorul codului scris în blocuri vizuale și a limbajului Starch.
Robomaker – destinat copiilor cu vârsta cuprinsă între 10 și 12 ani și presupune proiectarea și programarea roboților pentru realizarea sarcinilor concrete, cu o trecere treptată către limbajul de programare Python.
Design grafic – pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani, presupune principiile designului și instrumentele de bază pentru crearea imaginilor de calitate pentru utilizarea în media digitală și în print.
Web Development – potrivit pentru copiii și adolescenții cu vârsta cuprinsă între 12-17 ani, curs care dezvoltă abilități de programare și creare a web site-urilor dinamice cu utilizarea limbajelor descriptive și de programare: HTML, CSS și JavaScript.

Adițional, copiii și adolescenții refugiați au posibilitatea de a se înrola în tabere de vară orientate spre arta decorativă, limba engleză, sport și activități în aer liber, dar și spre dezvoltarea competențelor în domeniile: robotică, programare, design, educație financiară, antreprenoriat și grafică digitală.

Activitățile vor fi organizate în orașele Chișinău, Bălți, Cahul, Comrat și Hîncești, iar doritorii se pot înscrie pentru a participa, completând formularul de pe acest link:

https://form.typeform.com/to/BRE3ECFl

Programul face parte din proiectul „Crearea oportunităților de reziliență economică a femeilor din comunitățile locale și a femeilor refugiate din Ucraina”, implementat cu sprijinul UN Women și finanțat de Guvernul Japoniei și Guvernul SUA.

#cursuri #program #proiect

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.