Telegram, noul teren de joacă al lui Elon Musk! Investește 300 de milioane de dolari și face parteneriat Durov

Pavel Durov, fondatorul și principalul acționar al Telegram, a anunțat o tranzacție majoră cu Elon Musk, fondatorul Tesla și cel mai bogat om din lume. Potrivit unei postări publicate pe canalul său de Telegram, Durov a confirmat parteneriatul cu compania lui Musk, xAI, în domeniul inteligenței artificiale. Acordul prevede integrarea chatbotului Grok, dezvoltat de xAI, direct în aplicația Telegram. Grok este deja funcțional în rețeaua socială X, deținută de Musk, și a fost creat ca rival pentru ChatGPT al fostului partener al lui Musk, Sam Altman, de la OpenAI.

Conform anunțului, începând din această vară, utilizatorii Telegram vor putea accesa funcționalități AI avansate prin Grok, inclusiv căutare inteligentă și opțiuni de extindere a mesajelor cu ajutorul rețelei neuronale.

În schimb, proiectul xAI al lui Musk va avea acces la uriașa bază de utilizatori a Telegram, care numără aproximativ un miliard de utilizatori activi, dintre care 15 milioane sunt abonați plătitori. Astfel, la cei circa 550 de milioane de utilizatori X (din care 700 de mii abonați) se adaugă un nou potențial uriaș de clienți pentru serviciile AI ale lui Musk. Totodată, Durov va încasa 300 de milioane de dolari și va primi 50% din veniturile generate de abonamentele xAI în Telegram.

Această mișcare vine în contextul în care, potrivit The Wall Street Journal, Durov se află în discuții avansate cu mai mulți investitori majori din SUA. Telegram intenționează să atragă 1,5 miliarde de dolari prin emiterea de obligațiuni cu un randament de 9%. Printre cumpărători se numără giganți financiari precum BlackRock și Citadel, în timp ce Mubadala, fondul suveran de investiții din Abu Dhabi, va rămâne printre acționarii Telegram.

Tranzacția cu investitori americani semnalează încrederea continuă a pieței în Telegram, în ciuda problemelor legale care îl vizează pe Durov. Potrivit Politico, Durov a încercat recent să obțină un permis special pentru a intra în SUA și a negocia direct cu investitorii, însă cererea i-a fost respinsă de autoritățile franceze, care au considerat că motivul vizitei „nu este convingător și nici justificat”. În Franța, Durov este vizat de o anchetă pentru refuzul de a coopera cu autoritățile în investigații privind activități ilegale desfășurate pe Telegram, acuzații pe care le respinge categoric.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#durov #Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Germania, cu bugete generoase pentru reînarmare în faţa ameninţării Rusiei, se confruntă cu dificultăţi în a recruta suficienţi soldaţi într-o piaţă a muncii deja tensionată, scrie Bloomberg.

Reformarea armatei, după decenii de neglijenţă, are loc într-un moment în care societatea îmbătrâneşte, iar tot mai mulţi oameni părăsesc forţa de muncă. Aceste tendinţe au dus deja la un deficit de personal calificat pentru companii şi pun în dificultate oficialii care încearcă să extindă efectivele armatei.

Deşi şi alte ţări europene se confruntă cu lipsa de recruţi, amploarea provocării din Germania este deosebită. Noile cerinţe ale NATO impun mărirea armatei regulate până la aproximativ 260.000 de militari, de la circa 180.000 în prezent, şi adăugarea a sute de mii de rezervişti care să poată fi mobilizaţi în caz de criză, potrivit ministrului apărării Boris Pistorius.

În paralel, o iniţiativă separată a noului guvern condus de cancelarul Friedrich Merz vizează modernizarea infrastructurii Germaniei — o altă acţiune care consumă resurse umane. În acest context, sunt luate măsuri pentru reintroducerea unei forme de serviciu militar obligatoriu. Analiştii discută şi posibilitatea recrutării de migranţi în forţele armate.
Merz le-a transmis luna trecută companiilor germane că problema personalului — nu finanţarea — va fi „provocarea decisivă” în efortul său de a construi cea mai puternică armată convenţională de pe continent. El a cerut firmelor să elibereze temporar angajaţi pentru ca aceştia să poată dobândi competenţe militare.

Astfel de declaraţii alimentează dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, suspendat în 2011, iar sondajele arată că aproximativ 55% dintre germani susţin ideea. Deşi guvernul de coaliţie are momentan în vedere un model voluntar, inspirat de cel suedez, Merz şi Pistorius au lăsat deschisă opţiunea reinstaurării conscripţiei obligatorii, dacă progresul va fi prea lent.

Cabinetul Merz este aşteptat să adopte legislaţia în ultima săptămână din august, astfel încât serviciul militar voluntar să poată fi implementat începând din ianuarie. Pistorius îşi propune să atragă peste 110.000 de recruţi până la sfârşitul deceniului.

În spatele uşilor închise, parlamentarii conservatori exercită presiuni asupra partenerilor social-democraţi din coaliţie pentru a înăspri legea printr-un mecanism obligatoriu care să permită revenirea la serviciul militar obligatoriu, dacă modelul voluntar nu atrage suficient personal.
Există însă îndoieli serioase că o astfel de abordare ar fi benefică pentru o economie care a intrat în recesiune în ultimii doi ani şi are nevoie acută de forţă de muncă specializată pentru a se moderniza. Deşi şomajul a crescut uşor, este de aşteptat să scadă din nou, în contextul în care guvernul va investi sute de miliarde de euro în modernizarea drumurilor şi podurilor.

#arme #productie #Germania