Tensiunile din Orientul Mijlociu se temperează: Prețul petrolului se prăbușește cu aproape 5%!

Prețurile petrolului au scăzut cu peste 3 dolari pe baril luni, în urma unei relaxări a tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu. Răspunsul Israelului la Iran în weekend nu a vizat infrastructura petrolieră și nucleară, ceea ce a avut un impact pozitiv asupra livrărilor de energie.

Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 4,27%, ajungând la 72,8 dolari pe baril, în timp ce petrolul WTI s-a ieftinit cu 4,46%, atingând 68,58 dolari pe baril.

În dimineața zilei de sâmbătă, zeci de avioane de vânătoare israeliene au lansat trei serii de atacuri asupra unor instalații militare, inclusiv asupra unor obiective care produceau combustibil pentru rachete, situate în apropierea Teheranului și în vestul Iranului.

Analizând situația, experții au observat că premiul pentru riscurile geopolitice, care fusese inclus în prețurile petrolului în așteptarea unui răspuns din partea Israelului, s-a evaporat. „Scenariul atacurilor aeriene, mai restrâns decât se anticipase și care nu a vizat infrastructura petrolieră, a generat speranțe pentru o de-escaladare, ceea ce a dus la reducerea premiului de risc cu câteva dolari pe baril,” a declarat Sol Kavonik de la MST Marquee.

„Piața va aștepta confirmări că Iranul nu va răspunde în săptămânile următoare, ceea ce ar putea duce din nou la creșterea premiului de risc.”

CITI a revizuit în scădere prognoza prețului pentru Brent în următoarele trei luni, stabilind-o la 70 de dolari pe baril, comparativ cu 74 de dolari, având în vedere diminuarea premiului de risc în viitorul apropiat, conform unei note semnate de analiștii conduși de Max Leyton.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #Iran #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.