Tensiunile din Orientul Mijlociu se temperează: Prețul petrolului se prăbușește cu aproape 5%!

28 Oct. 2024, 10:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Oct. 2024, 10:23 // Actual //  Ursu Victor

Prețurile petrolului au scăzut cu peste 3 dolari pe baril luni, în urma unei relaxări a tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu. Răspunsul Israelului la Iran în weekend nu a vizat infrastructura petrolieră și nucleară, ceea ce a avut un impact pozitiv asupra livrărilor de energie.

Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 4,27%, ajungând la 72,8 dolari pe baril, în timp ce petrolul WTI s-a ieftinit cu 4,46%, atingând 68,58 dolari pe baril.

În dimineața zilei de sâmbătă, zeci de avioane de vânătoare israeliene au lansat trei serii de atacuri asupra unor instalații militare, inclusiv asupra unor obiective care produceau combustibil pentru rachete, situate în apropierea Teheranului și în vestul Iranului.

Analizând situația, experții au observat că premiul pentru riscurile geopolitice, care fusese inclus în prețurile petrolului în așteptarea unui răspuns din partea Israelului, s-a evaporat. „Scenariul atacurilor aeriene, mai restrâns decât se anticipase și care nu a vizat infrastructura petrolieră, a generat speranțe pentru o de-escaladare, ceea ce a dus la reducerea premiului de risc cu câteva dolari pe baril,” a declarat Sol Kavonik de la MST Marquee.

„Piața va aștepta confirmări că Iranul nu va răspunde în săptămânile următoare, ceea ce ar putea duce din nou la creșterea premiului de risc.”

CITI a revizuit în scădere prognoza prețului pentru Brent în următoarele trei luni, stabilind-o la 70 de dolari pe baril, comparativ cu 74 de dolari, având în vedere diminuarea premiului de risc în viitorul apropiat, conform unei note semnate de analiștii conduși de Max Leyton.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Dec. 2025, 15:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
31 Dec. 2025, 15:32 // Actual //  Grîu Tatiana

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII