Țeparii cu produse de lux au invadat Facebook și Instagram. Louis Vuiton, Gucci și Chanel

13 Feb. 2022, 23:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Feb. 2022, 23:07 // Actual //  bani.md

Facebook şi Instagram sunt folosite masiv de comercianţii de produse de lux falsificate sub mărcile Louis Vuitton, Gucci and Chanel, iar compania Meta Platforms încearcă să îi împiedice pe falsificatori să se folosească de platformele sale, transmite Reuters.

Infractorii care comercializează produse contrafăcute exploatează gama lor de instrumente de mesagerie socială şi privată pentru a ajunge la utilizatori, potrivit interviurilor cu cadre universitare, grupuri din industrie şi investigatori, care au comparat încercările mărcilor de a asigura servicii de control asupra unor platforme precum Facebook, Instagram şi WhatsApp ca fiind o joacă.

Facebook şi Instagram sunt pieţele cheie în care mărfurile contrafăcute sunt vândute către membrii publicului. Era eBay în urmă cu 10 ani şi Amazon acum cinci ani”, a declarat Benedict Hamilton, director general la Kroll, o companie privată de investigaţii, angajată de mărcile afectate de contrafaceri şi contrabandă.

Cercetările, conduse de firma de analiză a reţelelor sociale Ghost Data, au arătat că falsificatorii vând imitaţii ale mărcilor de lux, între care Gucci, Louis Vuitton, Fendi, Prada şi Chanel.

Au fost identificate peste 26.000 de conturi de falsificatori activi care operează pe Facebook, într-un studiu efectuat în prioada iunie-octombrie 2021, prima dată când cercetarea acesteia privind contrafacerile s-a concentrat pe aplicaţia emblematică a Meta, şi a găsit peste 20.000 de conturi de falsificatori activi pe Instagram, în creştere faţă de numărul din anul precedent, dar în scădere faţă de un vârf din 2019, când au identificat aproximativ 56.000 de conturi.

”Vânzarea de falsuri şi fraudă este o problemă care a persistat întotdeauna cu noile tehnologii. Suntem din ce în ce mai buni în ceea ce priveşte oprirea acestor vânzări şi combaterea fraudătorilor”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei Meta într-un comunicat.

ajoritatea cumpărătorilor ştiu că nu obţin un produs original atunci când plătesc 100 de dolari pentru o geantă de mână care se vinde cu amănuntul la peste 5.000 de dolari.

În 2020, Chanel, Lacoste şi Gant au părăsit o iniţiativă a Comisiei Europene menită să sporească cooperarea între mărci şi site-uri, inclusiv eBay, Alibaba şi Piaţa Facebook, pentru a lupta împotriva contrafacerii, spunând că nu este eficientă.

Şeful financiar al Chanel, Philippe Blondiaux, a declarat într-un interviu acordat anul trecut că Chanel, care vinde numai cosmetice şi parfumuri online, nu crede că Facebook sau Instagram sunt ”mediul potrivit pentru a vinde articole de lux”, adăugând că brandul îşi doreşte un mediu ”foarte protejat” şi intim pentru clienţii săi.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!