Țeparul „bucătar” care a păcălit zeci de moldoveni! Prejudiciu de 10 milioane de lei

Procurorii PCCOCS, de comun cu angajații INI și DGUP din cadrul Poliției au reținut alte cinci persoane în dosarul escrocheriilor în dosarul denumit generic „Bis Mobil Kitchen.”

Astfel, au fost pornite 17 cauze penale, iar prejudiciul depășește 10.000.000 lei. Ulterior reținerii fondatorului companiei și plasării lui în arest, vineri au fost desfășurate 19 percheziții la mai multe adrese din Chișinău, în cadrul cărora au fost ridicate inclusiv documente contabile, înscrisuri de ciornă, telefoane mobile, purtători electronici de informație, mijloace bănești, contracte, facturi și ștampile.

Cele cinci persoane reținute vineri sunt trei bărbați și două femei din cadrul companiei, cu rol de contabili și agenți de vânzare. În ceea ce privește fondatorul companiei, urmează ca să se pronunțe Curtea de Apel Chișinău asupra contestării procurorilor PCCOCS vizavi de termenul arestării acestuia de 20 de zile, în raport cu cel de 30 de zile solicitat inițial.

Investigațiile continuă, timp în care persoanele vizate în dosar se prevalează de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Mihail Șaran, directorul Bismobil Kitchen a pus în aplicare o schemă prin care își însușea banii clienților, fără ca să le livreze mobila comandată de aceștia. Potrivit datelor din dosarul penal, escrocheria pusă la cale de către fondator a cauzat prejudicii în proporții deosebit de mari. Anchetatorii au stabilit că suma prejudiciului se ridică la 8 milioane de lei.

BANI.MD a scris cum a pus pe roate și o schemă de înșelăciune în România la Cluj și Iași unde clienții au achitat în avans mobila și au rămas fără comandă.

Mihail Saran, directorial firmei care produce mobilier pentru bucătării, a fost plasat în arest preventiv pentru 20 de zile, după ce a fost reținut pe Aeroportul Chișinău. Asta după ce mai multe persoane din Republica Moldova și România s-au plâns la poliție că nu și-au primit mobilierul pentru care au plătit în avans mii de euro. Fondatorul companiei este suspectat de escrocherie, infracțiune care, potrivit Codului Penal, se pedepsește cu 15 ani de pușcărie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bis mobil #saran #teapa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea Supremă de Justiție (Dosarul nr. 2rh-5/25 NR. PIGD 2-19179753-01-2rh-03032025) a respins, la 14 mai 2025, cererea de revizuire ca inadmisibilă, depusă de lichidatorul companiei „Elat-Neocons” SRL, Tair Manalati și a menținut dreptul de proprietate al Tatianei Melinte asupra unui apartament, procurat în anul 2019 în temeiul unui contract de investiții cu „Elat-Neocons”. Tatiana Melinte a susținut că a achitat integral suma de 250.000 lei, prezentând o chitanță și un bon fiscal în acest sens.

Dosarul Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău (Dosarul nr.la-302/24 1 -20149048-02-1 a 01042024), fiind axat pe condamnarea fostului administrator al companiei, Ghennadie Dilevschi pentru prejudicierea companiei „Elat-Neocons” cu peste 41 milioane lei, a calificat drept fictive 80 contracte de investiții în construcție. Ghennadie Dilevschi a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare fără restituirea prejudiciului, Iar contractele de investiții, semnate notarial și înregistrate la ASP, printre care figurează și contractul încheiat cu Tatiana Melinte, au fost calificate ca fictive de către instanța penală, deoarece, conform materialelor dosarului, fiind eliberat bonul de casă, mijloacele financiare în casieria companiei nu au fost introduse.

Vom menționa că „Elat-Neocons” a anulat chitanțele și bonurile fiscale, care atestă plățile prin decizie internă peste 2 ani după eliberare, contrar prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 474/1998, cât și Hotărârii Guvernului nr. 141/2019, care NU prevăd astfel de procedură de anulare a bonurilor de casă eliberate plătitorilor, iar Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău a oferit statut juridic acestor acțiuni ale „Elat-Neocons”.

Potrivit pct. 3 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 474/1998, ”bonul de casă este un document confirmativ emis de mașina de casă și de control la efectuarea decontărilor băneşti în numerar, care atestă operațiunea economică și achitarea plății.”

Printre Deciziile judecătorești, care NU au recunoscut bonul de casă al Tatianei Melinte în calitate de document confirmativ se numără Dosarul Colegiul Civil al Curții de Apel Chișinău (Dosarul nr. 2a-1813/2021 2-19179753-02-2a-26042021). Chitanța la dispoziția de încasare și copia bonului fiscal, eliberat de „Elat Neocons” SRL, privind achitarea sumei conform contractului de investiție nu a servit ca probă pertinentă și concludentă. Preşedintele ședinței, judecătoarea Anton Marina a respins în anul 2021 acțiunea, motivând că plata nu a fost dovedită prin documente bancare, ci doar printr-un bon de casă, considerat insuficient. „Faptul că apelanta/reclamanta a achitat suma de 250.000 lei prin alte mijloace decât cele expres prevăzute în contract nu demonstrează executarea corespunzătoare a contractului, fapt ce i-ar acorda dreptul de a pretinde înregistrarea dreptului de proprietate”, deși, potrivit punctului 4.11 din contract, plata trebuia dovedită prin documente bancare sau dispoziții de plată cu nota băncii, ordin de incasare și alte documente, iar bonul de casă nu a fost considerat de judecătoarea Anton Marina de la Curtea de Apel, un mijloc probator suficient. Este notabil că această judecătoare la 10.04.2025 nu a trecut evaluarea externă (vetting-ul).

În 2022, CSJ a casat hotărârea instanței anterioare și a trimis cauza spre rejudecare. Ulterior, în iunie 2022, Curtea de Apel (Dosarul nr. 2a-1110/22 2-19179753-02-2a-03032022) a admis acțiunea Tatianei Melinte și i-a recunoscut dreptul de proprietate asupra apartamentului.

Poziția Serviciului Fiscal de Stat (SFS) privind bonurile de casă expusă într-un răspuns oficial din 14 mai 2025 (nr. 26-08/5-20/78143), bonul de casă este un document confirmativ valabil, emis de mașina de casă și control, care atestă o operațiune economică și achitarea plății.

Conform unui material publicat de bani.md, compania „Elat-Neocons” este implicată într-un scandal de amploare, fiind acuzată că încearcă să deposedeze de locuințe 80 de familii din Chișinău. Aceștea au achitat integral pentru apartamente în blocuri construite de companie, însă au primit titlurile de proprietate prin decizii judecătorești în anii 2021-2022, iar hotărârile judecătorești sunt acum revizuite în instanțe, la inițiativa lichidatorului companiei. Situația a generat proteste și apeluri către autorități pentru intervenție.