Termenul de privatizare a locuințelor a fost prelungit până în 2024. De această dată, nu amânați

Persoanele care locuiesc în locuințe pasibile de privatizare vor putea face acest lucru până pe 31 mai 2024, având obligația de a înregistra dreptul de proprietate în modul stabilit prin Legea cadastrului bunurilor imobile. Prelungirea termenului, care potrivit legislației în vigoare expiră în luna mai, este prevăzută într-un proiect de lege aprobat de Parlament în lectură finală.

Autorii, care sunt deputații din Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, argumentează că proiectul a fost elaborat la solicitarea mai multor cetățeni care au dreptul la privatizarea locuințelor, însă, din diferite motive obiective sunt în imposibilitatea de a-și exercita acest drept până la data de 31 mai 2021, cum prevede legea în vigoare.

Potrivit autorilor, în această perioadă cetățenii se confruntă cu o serie de probleme, printre care criza financiară și posibilitatea redusă de a circula și accesa instituțiile publice pentru servicii, fiind factori care influențează direct și posibilitatea exercitării dreptului de a privatiza locuința. „Mai multe persoane care ne-au sesizat au invocat faptul că în instanțele de judecată există mai multe cauze legate de acest subiect, litigii care pot dura și după 31 mai anul curent. Nu în ultimul rând, marea parte a cetățenilor care încă nu și-au exercitat dreptul la privatizarea locuințelor sunt persoane în etate, majoritatea având o situație financiară extrem de precară”, argumentează deputații, scrie IPN.

În opinia lor, ar fi inechitabil și incorect de a priva cetățenii de dreptul de a obține în proprietate bunurile imobile la care pot pretinde fără a le acorda și posibilitatea efectivă de a-și realiza acest drept.

#privatizare #apartamente #apartamente chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.