Termenul de privatizare a locuințelor a fost prelungit până în 2024. De această dată, nu amânați

Persoanele care locuiesc în locuințe pasibile de privatizare vor putea face acest lucru până pe 31 mai 2024, având obligația de a înregistra dreptul de proprietate în modul stabilit prin Legea cadastrului bunurilor imobile. Prelungirea termenului, care potrivit legislației în vigoare expiră în luna mai, este prevăzută într-un proiect de lege aprobat de Parlament în lectură finală.

Autorii, care sunt deputații din Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, argumentează că proiectul a fost elaborat la solicitarea mai multor cetățeni care au dreptul la privatizarea locuințelor, însă, din diferite motive obiective sunt în imposibilitatea de a-și exercita acest drept până la data de 31 mai 2021, cum prevede legea în vigoare.

Potrivit autorilor, în această perioadă cetățenii se confruntă cu o serie de probleme, printre care criza financiară și posibilitatea redusă de a circula și accesa instituțiile publice pentru servicii, fiind factori care influențează direct și posibilitatea exercitării dreptului de a privatiza locuința. „Mai multe persoane care ne-au sesizat au invocat faptul că în instanțele de judecată există mai multe cauze legate de acest subiect, litigii care pot dura și după 31 mai anul curent. Nu în ultimul rând, marea parte a cetățenilor care încă nu și-au exercitat dreptul la privatizarea locuințelor sunt persoane în etate, majoritatea având o situație financiară extrem de precară”, argumentează deputații, scrie IPN.

În opinia lor, ar fi inechitabil și incorect de a priva cetățenii de dreptul de a obține în proprietate bunurile imobile la care pot pretinde fără a le acorda și posibilitatea efectivă de a-și realiza acest drept.

#privatizare #apartamente #apartamente chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.