Tesla va monitoriza șoferii prin intermediul camerelor de la bord. Până acum Elon Musk a respins această practica

Mașinile Tesla Model 3 și Y vor monitoriza de acum șoferii prin intermediul camerelor aflate deasupra oglinzii retrovizoare.

Mașinile vor activa automat și vor folosi camerele de la bord atunci când este setat modul autopilot, pentru a verifica dacă șoferii sunt atenți la drum, dacă au mâinile pe volan sau alte detalii importante cu privire la utilizarea în siguranță a modului.

Până acum, Tesla s-a bazat pe senzorii de pe volan pentru a verifica dacă șoferii păstrează mâna pe el, dar utilizatorii au reușit să păcălească acești senzori. În spațiul online au apărut diverse filmulețe în care șoferii dorm sau își preocupă timpul cu altceva după ce au activat autopilotul, scrie Business Insider.

„Camera din bord de deasupra oglinzii retrovizoare poate acum detecta și avertiza lipsa de atenție a șoferului în timp ce pilotul automat este pornit. Datele camerei nu părăsesc mașina în sine, ceea ce înseamnă că sistemul nu poate salva sau transmite informații decât dacă este activată partajarea datelor”, a fost comunicatul oficial al Tesla către șoferi.

Până acum, Tehnoregele Tesla, Elon Musk, a respins utilizarea camerelor și a senzorilor cu infraroșu pentru a urmări mișcările și ochii șoferilor, spunând că aceste funcții sunt ineficiente.

Anul trecut, Tesla și-a activat camerele orientate spre cabină instalate în vehiculele sale Model 3 și Y într-o actualizare de software. Camera, dacă ar fi aprobată de șofer, ar „ajuta inginerii să dezvolte caracteristici de siguranță și îmbunătățiri în viitor”, a spus Tesla în notele sale de lansare din acel moment.

#soferi #Tesla #Camere de supraveghere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul recunoaște negru pe alb, într-un document oficial, că datoria publică a Republicii Moldova este extrem de vulnerabilă la șocuri valutare și la dobânzi, iar un singur scenariu negativ poate arunca indicatorii peste limitele „de siguranță” asumate public

Potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”, care va fi aprobat în ședința de guvernului, peste 62% din datoria de stat este denominată în valută, iar mai mult de jumătate din întreg portofoliul este expus la euro și dolar. Ministerul Finanțelor admite că o depreciere severă a leului ar lovi direct în buget, majorând automat datoria exprimată în lei și costurile de deservire, fără nicio decizie politică suplimentară.

Un alt detaliu alarmant este că aproape o treime din datoria totală ajunge la scadență într-un singur an, iar la datoria internă situația este mult mai gravă, peste 70% trebuie refinanțată anual. Asta înseamnă că statul trăiește permanent „din rostogolire”, dependent de bunăvoința pieței și de apetitul investitorilor pentru titluri pe termen scurt.

Documentul mai arată că 56,8% din datoria statului are dobândă variabilă, iar 59% din datorie va fi refixată la dobânzi noi în decurs de un an. Cu alte cuvinte, orice creștere a ratelor pe piață se transferă aproape instantaneu în cheltuieli bugetare mai mari – exact într-o perioadă cu deficite de peste 5% din PIB.

Ministerul Finanțelor mai recunoaște o dependență critică faptului că 90% din datoria externă este deținută de creditori multilaterali, iar finanțarea bugetului se bazează masiv pe împrumuturi de la UE, FMI și băncile internaționale. Fără acest sprijin extern, documentul avertizează explicit că apare riscul insuficienței surselor pentru acoperirea cheltuielilor deja angajate.

În privința datoriei interne, aproape 99% din finanțarea internă va veni din emisiuni de valori mobiliare de stat, într-o piață unde sectorul bancar rămâne principalul cumpărător. Ministerul admite că, capacitatea pieței interne de a absorbi volume tot mai mari de VMS este limitată, iar orice șoc economic poate bloca finanțarea deficitului.

Concluzia implicită a documentului este că datoria este „sustenabilă” doar atâta timp cât nu se întâmplă nimic rău, nici depreciere valutară majoră, nici dobânzi mai mari, nici retragerea sprijinului extern. În caz contrar, chiar Ministerul Finanțelor avertizează că indicatorii pot scăpa rapid de sub control, împingând datoria mult peste limitele asumate public.