Test de română pentru cetățenie: Parlamentul vrea reguli mai dure pentru noii moldoveni

Parlamentul Republicii Moldova se pregătește să modifice substanțial legislația privind cetățenia, în încercarea de a elimina lacunele legale, a preveni fraudele și a aduce procedurile în linie cu standardele europene. Proiectul noii legi privind cetățenia Republicii Moldova a fost examinat în cadrul ședinței comune a Comisiei juridice, numiri și imunități și a Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică.

Una dintre cele mai importante noutăți este introducerea condiției obligatorii de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției de către persoanele care solicită cetățenia moldovenească. Inițiativa are ca scop consolidarea integrării civice și culturale a noilor cetățeni și protejarea valorilor constituționale.

Potrivit proiectului, cetățenia va putea fi obținută prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă, curatelă, redobândire sau naturalizare. Totodată, vor fi unificate procedurile de dobândire a cetățeniei pentru a elimina discriminările și a asigura egalitate între solicitanți, cu o delimitare clară în funcție de vârstă.

Pentru a combate tentativele de fraudă, noul proiect prevede un mecanism strict de verificare a documentelor, care va include analiza istoricului de călătorii internaționale, a antecedentelor financiare, a stării de sănătate și a integrității solicitantului. În ultimii ani, autoritățile au identificat circa 100 de tentative de obținere frauduloasă a cetățeniei.

Cererea de dobândire a cetățeniei va putea fi depusă doar personal, fiind eliminată posibilitatea utilizării procurilor sau a intermediarilor. De asemenea, legea va prevedea respingerea cererilor din motive tehnice și refuzul în cazul în care persoanele nu întrunesc criteriile legale sau se află sub sancțiuni internaționale.

Proiectul este elaborat de un grup de deputați ai fracțiunii PAS și urmează a fi dezbătut în plenul Parlamentului. Autorii subliniază că modificările sunt esențiale în contextul migrației, al fenomenului cetățeniei multiple și al angajamentelor Republicii Moldova privind integrarea europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cetățenie #reguli #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Majoritatea gospodăriilor trăiesc sub salariul mediu pe economie, economisesc puțin și se pregătesc de noi scumpiri. Cea mai mare pondere a respondenților (29 %) declară venituri lunare între 5 000 și 10 000 MDL, sub media oficială, în timp ce 32 % câștigă sub 5 000 MDL. În ultimele șase luni, 70 % nu au simțit nicio creștere salarială, iar 19 % spun că venitul chiar le-a scăzut, potrivit unui sondaj publicat de Banca Națională a Moldovei, privind comportamentul financiar al populației, realizat la finalul lui 2024 pe un eșantion de 1 029 de persoane.

Doar un sfert au reușit să economisească în a doua jumătate din 2024. Jumătate ar putea acoperi cheltuielile de bază mai puțin de o lună dacă și-ar pierde principalul venit. Cei care pun bani deoparte preferă numerarul (57 %) sau contul curent (46 %). Băncile inspiră încredere totală doar unui respondent din patru, în timp ce 25 % le consideră nesigure.

Creșterea tarifelor la utilități (88 %) și la alimente (79 %) domină lista grijilor, iar 73 % anticipează prețuri mai mari la imobiliare. La nivelul inflației generale din următoarele 12 luni, 37 % se așteaptă la creșteri „semnificative”, doar 8 % la o eventuală scădere.

Doar o treime au apelat la împrumuturi bancare, predominant credite de consum. Ipoteca rămâne rară: dintre cei 82 % care locuiesc în propria casă, numai 6 % au cumpărat prin credit imobiliar. Totuși, 59 % spun că datoriile actuale sunt „suportabile”, deși 23 % au întârziat cel puțin o plată în ultimul an.

Patru din zece familii se descurcă doar cu hrana, nu și cu hainele, iar peste o treime pot acoperi hrana și îmbrăcămintea, dar nu achizițiile mari. Aproape jumătate cred că ar avea nevoie de minimum 15 000 MDL pe lună pentru a se declara mulțumiți de condițiile de trai.

Datele conturează un tablou de stabilitate aparentă, dar cu margini fragile: veniturile stagnează, economiile sunt rare, iar așteptările privind prețurile și cheltuielile de bază rămân pesimiste.