Test de română pentru cetățenie: Parlamentul vrea reguli mai dure pentru noii moldoveni

Parlamentul Republicii Moldova se pregătește să modifice substanțial legislația privind cetățenia, în încercarea de a elimina lacunele legale, a preveni fraudele și a aduce procedurile în linie cu standardele europene. Proiectul noii legi privind cetățenia Republicii Moldova a fost examinat în cadrul ședinței comune a Comisiei juridice, numiri și imunități și a Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică.

Una dintre cele mai importante noutăți este introducerea condiției obligatorii de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției de către persoanele care solicită cetățenia moldovenească. Inițiativa are ca scop consolidarea integrării civice și culturale a noilor cetățeni și protejarea valorilor constituționale.

Potrivit proiectului, cetățenia va putea fi obținută prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă, curatelă, redobândire sau naturalizare. Totodată, vor fi unificate procedurile de dobândire a cetățeniei pentru a elimina discriminările și a asigura egalitate între solicitanți, cu o delimitare clară în funcție de vârstă.

Pentru a combate tentativele de fraudă, noul proiect prevede un mecanism strict de verificare a documentelor, care va include analiza istoricului de călătorii internaționale, a antecedentelor financiare, a stării de sănătate și a integrității solicitantului. În ultimii ani, autoritățile au identificat circa 100 de tentative de obținere frauduloasă a cetățeniei.

Cererea de dobândire a cetățeniei va putea fi depusă doar personal, fiind eliminată posibilitatea utilizării procurilor sau a intermediarilor. De asemenea, legea va prevedea respingerea cererilor din motive tehnice și refuzul în cazul în care persoanele nu întrunesc criteriile legale sau se află sub sancțiuni internaționale.

Proiectul este elaborat de un grup de deputați ai fracțiunii PAS și urmează a fi dezbătut în plenul Parlamentului. Autorii subliniază că modificările sunt esențiale în contextul migrației, al fenomenului cetățeniei multiple și al angajamentelor Republicii Moldova privind integrarea europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cetățenie #reguli #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova a scăzut în anul 2025, în timp ce rețeaua de grădinițe rămâne preponderent publică, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, în 2025 au activat 1465 de instituții de educație timpurie, cu patru mai puține decât în anul precedent. Dintre acestea, peste 98% sunt instituții publice, iar majoritatea funcționează în mediul rural.

Numărul copiilor înscriși a ajuns la 122,9 mii, în scădere cu 4,3 mii de copii (–3,4%) față de 2024. Reducerea este mai accentuată în mediul rural, unde numărul copiilor a scăzut cu aproape 5%.

Datele mai arată că, în medie, la 100 de locuri revin 70 de copii, ceea ce indică o scădere a presiunii asupra sistemului față de anul precedent. Totuși, discrepanțele teritoriale rămân semnificative: în municipiul Chișinău sunt 97 de copii la 100 de locuri, în timp ce în raionul Leova doar 36 de copii.

În ceea ce privește distribuția pe vârste, cei mai mulți copii au 5 și 6 ani, iar peste 87% sunt înscriși în învățământul preșcolar. Majoritatea copiilor (85,5%) studiază în limba română.

Sistemul este susținut de circa 30,9 mii de angajați, dintre care 12,5 mii sunt cadre didactice și de conducere, majoritatea femei. Totodată, ponderea educatorilor cu studii superioare a crescut la 68,8%.

În același timp, infrastructura rămâne limitată: doar 20,8% dintre instituții dispun de săli sportive, iar circa 62,4% au săli muzicale.