The Telegraph: Cele trei mari greșeli făcute de Putin care i-au transformat invazia într-un dezastru

Invadarea Ucrainei de către președintele rus Vladimir Putin nu a reușit să ducă la capturarea țării conform planului, printr-un blitzkrieg de două zile. La mai mult de două săptămâni de la lansarea invaziei, Rusia nu a capturat decât un oraș, Herson, și, chiar și acolo, faptul că populația continuă să protesteze în stradă împiedică o ocupație în toată puterea cuvântului, scrie The Telegraph.

Putin și-a făcut niște calcule greșite

Prima lui greșeală se referă la poporul rus. Invadarea Ucrainei nu va genera niciodată același nivel de susținere publică pe care l-a suscitat în 2014 anexarea Crimeei, care e profund integrată în mitologia gloriei imperiale a Rusiei.

Susținerea publică pentru anexarea Crimeei a rămas la un nivel stabil de 85% în ultimii opt ani, fiind susținută până și de liderul opoziției Aleksei Navalnîi.

Protestele din Rusia iau amploare și vor continua să crească pe măsură ce informațiile privind numărul ridicat al celor morți în luptă se vor infiltra în țară. În anii ’80 URSS, deși stat totalitar, a fost incapabilă să împiedice intrarea în țară a informațiilor despre soldații morți în Afganistan.

În ciuda controlului asupra televiziunilor și a închiderii rețelelor sociale, Rusia contemporană va avea chiar și mai puțin succes în această privință. O masă critică a rușilor va afla în cele din urmă despre crimele de război comise de Putin în Ucraina, inclusiv bombardarea și distrugerea unor spitale, ceea ce va duce la instabilitate politică.

A doua greșeală a lui Putin este negarea de sorginte naționalist-țaristă a existenței unei Ucraine independente și a unui popor ucrainean distinct, de unde și convingerea lui eronată că ucrainenii sunt „rușii mici” [naționaliștii ruși numesc uneori Ucraina „Rusia Mică” – n.trad.], care ar trebui să-i aclame pe „eliberatorii” ruși.

Din contră, ucrainenii au întâmpinat armata rusă cu diverse tipuri de rachete și cu drone Bayraktar TB2. Pierderile suferite de ruși pe front în numai două săptămâni de invazie le depășesc pe cele suferite de SUA în mai mult de opt ani în Irak și în 20 de ani în Afganistan. Numărul rușilor morți se apropie cu repeziciune de cifra de 15.000 – totalul pierderilor sovietice în cei opt ani de ocupație a Afganistanului.

Kremlinul nu este neegalat în ignoranța lui, întrucât nici un politician, universitar ori analist rus nu înțelege Ucraina. Kremlinul nu și-a însușit lecțiile lui 2014, când tentativele sale de a separa sud-estul Ucrainei de restul țării au eșuat; Rusia a fost nevoită să invadeze în două rânduri pentru a-și salva interpușii din Donbas de la înfrângere.

Invazia lui Putin și crimele de război au distrus sentimentele rusofile

Invazia lui Putin și crimele de război barbare împotriva civililor nevinovați au distrus orice sentimente rusofile vor mai fi persistat după 2014. Astăzi în Ucraina nu mai există rusofili. O marionetă rusofilă [instalată la Kiev – n.trad.] nu ar mai avea nici un fel de legitimitate și ar ține ocupată jumătate din armata Rusiei, confruntată cu o mișcare de rezistență populară generalizată și sprijinită de livrări de armament din Occident.

A treia greșeală a lui Putin a fost să creadă că Vestul va fi dezbinat și va impune iarăși sancțiuni superficiale, ca în 2014. Replica Occidentului a fost unitară și a impus sancțiuni schiloditoare, cum n-a mai resimțit până acum decât Iranul. Aproape 300 de companii occidentale s-au retras din Rusia.

Livrările de armament modern în cantități considerabile către Ucraina din partea NATO și a altora reprezintă cea mai mare operațiunea occidentală din toate vremurile. NATO a avertizat Rusia că orice atac asupra rutelor est-europene de aprovizionare a Ucrainei va activa Articolul 5.

Regatul Unit va furniza sisteme antiaeriene Star Streak. Berlinul a închis gazoductul Nord Stream 2, și-a abrogat – ca și Suedia – politica de a nu livra arme în zone de conflict și și-a mărit cheltuielile militare până la obiectivul NATO de 2% din PIB.

UE, pentru prima dată în istoria ei, finanțează livrări de armament către Ucraina. Până și China începe să se delimiteze de Rusia, cu care sperase să încheie o alianță anti-occidentală. Între timp, sancțiunile vestice vor izola complet Rusia de economia globală, îi vor reduce PIB-ul cu 5% anul acesta și vor duce la un faliment și crah similare ca magnitudine cu cele din 1998.

Cele trei erori de calcul făcute de el demonstrează că e o greșeală ca Putin să fie considerat un maestru al strategiei. Dictatorul de la Kremlin este pur și simplu încă unul dintr-un lung șir de dictatori obtuzi care nu-și înțeleg deloc propria țară, pe cele vecine ori Occidentul.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”