The Telegraph: Cele trei mari greșeli făcute de Putin care i-au transformat invazia într-un dezastru

Invadarea Ucrainei de către președintele rus Vladimir Putin nu a reușit să ducă la capturarea țării conform planului, printr-un blitzkrieg de două zile. La mai mult de două săptămâni de la lansarea invaziei, Rusia nu a capturat decât un oraș, Herson, și, chiar și acolo, faptul că populația continuă să protesteze în stradă împiedică o ocupație în toată puterea cuvântului, scrie The Telegraph.

Putin și-a făcut niște calcule greșite

Prima lui greșeală se referă la poporul rus. Invadarea Ucrainei nu va genera niciodată același nivel de susținere publică pe care l-a suscitat în 2014 anexarea Crimeei, care e profund integrată în mitologia gloriei imperiale a Rusiei.

Susținerea publică pentru anexarea Crimeei a rămas la un nivel stabil de 85% în ultimii opt ani, fiind susținută până și de liderul opoziției Aleksei Navalnîi.

Protestele din Rusia iau amploare și vor continua să crească pe măsură ce informațiile privind numărul ridicat al celor morți în luptă se vor infiltra în țară. În anii ’80 URSS, deși stat totalitar, a fost incapabilă să împiedice intrarea în țară a informațiilor despre soldații morți în Afganistan.

În ciuda controlului asupra televiziunilor și a închiderii rețelelor sociale, Rusia contemporană va avea chiar și mai puțin succes în această privință. O masă critică a rușilor va afla în cele din urmă despre crimele de război comise de Putin în Ucraina, inclusiv bombardarea și distrugerea unor spitale, ceea ce va duce la instabilitate politică.

A doua greșeală a lui Putin este negarea de sorginte naționalist-țaristă a existenței unei Ucraine independente și a unui popor ucrainean distinct, de unde și convingerea lui eronată că ucrainenii sunt „rușii mici” [naționaliștii ruși numesc uneori Ucraina „Rusia Mică” – n.trad.], care ar trebui să-i aclame pe „eliberatorii” ruși.

Din contră, ucrainenii au întâmpinat armata rusă cu diverse tipuri de rachete și cu drone Bayraktar TB2. Pierderile suferite de ruși pe front în numai două săptămâni de invazie le depășesc pe cele suferite de SUA în mai mult de opt ani în Irak și în 20 de ani în Afganistan. Numărul rușilor morți se apropie cu repeziciune de cifra de 15.000 – totalul pierderilor sovietice în cei opt ani de ocupație a Afganistanului.

Kremlinul nu este neegalat în ignoranța lui, întrucât nici un politician, universitar ori analist rus nu înțelege Ucraina. Kremlinul nu și-a însușit lecțiile lui 2014, când tentativele sale de a separa sud-estul Ucrainei de restul țării au eșuat; Rusia a fost nevoită să invadeze în două rânduri pentru a-și salva interpușii din Donbas de la înfrângere.

Invazia lui Putin și crimele de război au distrus sentimentele rusofile

Invazia lui Putin și crimele de război barbare împotriva civililor nevinovați au distrus orice sentimente rusofile vor mai fi persistat după 2014. Astăzi în Ucraina nu mai există rusofili. O marionetă rusofilă [instalată la Kiev – n.trad.] nu ar mai avea nici un fel de legitimitate și ar ține ocupată jumătate din armata Rusiei, confruntată cu o mișcare de rezistență populară generalizată și sprijinită de livrări de armament din Occident.

A treia greșeală a lui Putin a fost să creadă că Vestul va fi dezbinat și va impune iarăși sancțiuni superficiale, ca în 2014. Replica Occidentului a fost unitară și a impus sancțiuni schiloditoare, cum n-a mai resimțit până acum decât Iranul. Aproape 300 de companii occidentale s-au retras din Rusia.

Livrările de armament modern în cantități considerabile către Ucraina din partea NATO și a altora reprezintă cea mai mare operațiunea occidentală din toate vremurile. NATO a avertizat Rusia că orice atac asupra rutelor est-europene de aprovizionare a Ucrainei va activa Articolul 5.

Regatul Unit va furniza sisteme antiaeriene Star Streak. Berlinul a închis gazoductul Nord Stream 2, și-a abrogat – ca și Suedia – politica de a nu livra arme în zone de conflict și și-a mărit cheltuielile militare până la obiectivul NATO de 2% din PIB.

UE, pentru prima dată în istoria ei, finanțează livrări de armament către Ucraina. Până și China începe să se delimiteze de Rusia, cu care sperase să încheie o alianță anti-occidentală. Între timp, sancțiunile vestice vor izola complet Rusia de economia globală, îi vor reduce PIB-ul cu 5% anul acesta și vor duce la un faliment și crah similare ca magnitudine cu cele din 1998.

Cele trei erori de calcul făcute de el demonstrează că e o greșeală ca Putin să fie considerat un maestru al strategiei. Dictatorul de la Kremlin este pur și simplu încă unul dintr-un lung șir de dictatori obtuzi care nu-și înțeleg deloc propria țară, pe cele vecine ori Occidentul.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei anunță deblocarea a peste 109 MW din capacitatea rețelei electrice pentru noi investiții în energie regenerabilă, după introducerea garanțiilor financiare obligatorii la eliberarea avizelor de racordare pentru centrale mai mari de 200 kW. Măsura a dus la returnarea a 30 de avize nevalorificate, eliberate anterior producătorilor care nu au mai construit parcurile promise.

Noile garanții se rambursează doar dacă proiectul intră în funcțiune la timp; altfel, suma rămâne la operatorii de sistem și se reinvestește în modernizarea rețelei. Sunt scutiți de garanție doar câștigătorii licitațiilor de energie verde și comunitățile energetice.

Perioada de tranziție a permis titularilor vechi să renunțe fără amendă până la 30 iunie 2025. În urma retragerilor, Moldelectrica a recuperat două avize însumând 64,09 MW, Premier Energy Distribution – 16 avize totalizând 36,6 MW, iar RED Nord – 12 avize de 8,55 MW.

„Vrem să sprijinim investitori serioși și să eliberăm rapid capacitate pentru proiecte verzi care chiar se construiesc”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Oficialul a reamintit că, până în februarie, Moldelectrica emisese avize totalizând circa 1 500 MW, dar mai puțin de 10 % se materializează anual.

Capacitatea fotovoltaică și eoliană instalată în Moldova a urcat de opt ori în ultimii cinci ani, atingând 689 MW în mai. Ținta guvernamentală este ca energia regenerabilă să ajungă la o cotă de 30 % din consumul electric și 27 % din consumul total de energie până în 2030; anul trecut ponderea era 16,7 %, iar Ministerul estimează un salt la 27 % în 2025.

După recenta licitație de 165 MW pentru parcuri mari, autoritățile pregătesc în toamnă o nouă rundă pentru circa 173 MW eolian, inclusiv sisteme de stocare de minimum 22 MW, menită să consolideze securitatea energetică și să atragă investiții private suplimentare.