Tiraspolul a pus piciorul în prag! Cuciurganul nu va livra curent mai ieftin Republicii Moldova

După negocierile în formatul 1+1 de la Chișinăul la OSCE, pretinsul ministru de Externe de la Tiraspol, Vitalii Igantiev a declarat că nu s-a ajuns le vreo înțelegere.

„Nu am rezolvat nicio problemă. Detailat am abordat problema importului de medicamente. Or, rezolvarea e foarte simplă. Modelul elaborat de partea moldovenească trebuie doar implementat”, a punctat Ignatiev.

Potrivit lui, s-a convenit pentru o nouă întâlnire până la sfârșitul anului, la Tiraspol.

Referindu-se la livrările de energie electrică de către centrala de la Cuciurgan, Ignatiev a precizat că: „reprezentanții grupului economic cu omologii din Republica Moldova au discutat această problemă. Separat de reprezentanții politici ne-am înțeles să vorbim, pentru ca discuția să fie mai eficientă și productivă”.

Centrala de la Cuciurgan a sistat livrările de curent către Republica Moldova după ce Gazprom a redus livrările de gaz. În consecință Chișinăul s-a reorientat către piața din România. Or, prețul mediu de achiziție este de 230 euro MW/h, în timp ce lumina de la Cuciurgan costa 77 USD mW/h.

La începutul lunii octombrie, Gazprom a anunțat că reduce livrările de gaz către Republica Moldova la 5,7 mil. metri cubi/zi, respectiv Chișinăul trimite 2,3 mil. metri cubi în stânga Nistrului, iar restul sunt destinați malului drept.

#cucjiurgan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.