TOP-10 partide care au ajuns de cele mai multe ori în Parlament

Pe data de 11 iulie 2021, în Moldova au avut loc pentru a 10-a oară alegeri Parlamentare, de după proclamarea independenței.

Prima dată, după proclamarea independenței alegerile au avut loc în 1994, de atunci am avut 6 scrutine ordinare și 4 anticipate.

În toată această perioadă în Parlamentul Republicii Moldova am avut reprezentanții a 30 de partide politice, iar în 2019 pentru prima și ultima dată am avut și 3 candidați independenți, scrie Veaceslav Ioniță într-o postare pe blogul său.

Din cele 30 de partide doar 12 au reușit să treacă pragul electoral cel puțin odată de sine-stătător, restul 18 au ajuns în Parlament în cadrul unui Bloc Electoral.

Doar 10 partide au reușit să ajungă în parlament de 2 sau mai multe ori.

Nici un Bloc Electoral nu a supraviețuit mai mult decât un singur scrutin. De fapt toate blocurile au fost create conjunctural, pentru a accede în parlament, apoi s-au destrămat. Partidele care intră în Parlament în cadrul unui Bloc au de decis: 1) se unesc într-o singură formațiune, 2) se dezintegrează și cel puțin un partid dispare de pe scena politică.

PCRM (Partidul Comuniștilor) este formațiunea politică, care a ajuns de cele mai multe ori în Parlament. Prima lor intrare a fost în 1998, iar per total au fost 7 intrări, dintre care 6 ca formațiune aparte și odată în cadrul unui bloc electoral împreună cu PSRM (Partidul Socialiștilor).

PSRM este cel mai longeviv partid din istoria Parlamentară. Ei sunt unica formațiune, care au fost reprezentați încă din 1994 în Parlament. Atunci ei au ajuns în Parlament în cadrul unui Bloc electoral și la ultimul scrutin iarăși sunt în Parlament în cadrul altui bloc electoral. În toată această perioadă ei au fost de 5 ori în Parlament de 2 ori ca formațiune politică separată și de 3 ori în cadrul unui bloc electoral.

PLDM (Partidul Liberal Democrat) este formațiunea politică, care a reușit să accede de 4 ori în Parlament în calitate de partid politic de sine-stătător. Aceiași performanță a fost atinsă și de PDM (Partidul Democrat) și PL (Partidul Liberal), iar ultimile două au fost în Parlament și în cadrul unor blocuri electorale.

PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate) este cea mai tânără formațiune politică, care a reușit să acceadă în Parlament atât în cadrul unui bloc electoral, cât și ca partid de sine-stătător.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Lcitația lansată de Termoelectrica pentru instalarea motoarelor de cogenerare este afectată de un deficit pe piața internațională a acestor echipamente, situație care a dus la creșteri de preț și la întârzieri mari de livrare, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Potrivit ministrului, marii producători internaționali de motoare precum Siemens, Wärtsilä, MAN Turbo sau alți jucători globali au în prezent un backlog de producție de doi până la trei ani, fapt confirmat inclusiv la nivel de top management. Cererea de astfel de motoare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și a necesităților generate de războiul din Ucraina.

Dorin Junghietu a explicat că, începând cu perioada pandemiei COVID-19, lanțurile logistice globale au fost puternic afectate, iar producătorii mari de echipamente nu mai mențin stocuri în depozite, pentru a nu-și bloca resursele financiare. În acest context, oferta de motoare disponibile imediat este extrem de limitată.

Ministrul a subliniat că prețurile oferite la licitație nu mai pot fi comparate cu cele din 2020–2021, când a fost estimat bugetul inițial al proiectului. De atunci, costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, ceea ce a determinat unii participanți să vină cu oferte mai mari. Totuși, una dintre oferte, situată mult sub celelalte, a ridicat semne de întrebare, întrucât nu ar reflecta realitățile actuale ale pieței.

În același timp, cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de aproximativ 61–62 MW, față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii totale a proiectului. Chiar și așa, Junghietu a menționat că o ajustare de 15–20% față de bugetul inițial ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată este considerată excesivă.

Autoritățile au discutat situația cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind creșterea costurilor. În paralel, consultanții statului au realizat o evaluare suplimentară. „Suntem de acord că factorii care au dus la scumpiri sunt clari, însă acum trebuie să ajustăm costul la o valoare rezonabilă”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Dorin Junghietu, bugetul inițial al proiectului era de aproximativ 81 de milioane de euro, iar o ajustare de maximum 15–20% ar putea fi acceptabilă, ținând cont și de capacitatea suplimentară propusă. Ministerul Energiei a cerut prelungirea termenului contractual, pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel „decent”.

Ministrul a mai precizat că, în proiectele internaționale, construcția unei centrale de cogenerare durează, în mod obișnuit, între 36 și 48 de luni, în timp ce soluțiile containerizate pot reduce termenul de implementare. Soluția tehnică finală va juca un rol esențial în durata și costul proiectului.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile – negociere, reevaluare și ajustare – pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a concluzionat Dorin Junghietu.