TOP-10 partide care au ajuns de cele mai multe ori în Parlament

Pe data de 11 iulie 2021, în Moldova au avut loc pentru a 10-a oară alegeri Parlamentare, de după proclamarea independenței.

Prima dată, după proclamarea independenței alegerile au avut loc în 1994, de atunci am avut 6 scrutine ordinare și 4 anticipate.

În toată această perioadă în Parlamentul Republicii Moldova am avut reprezentanții a 30 de partide politice, iar în 2019 pentru prima și ultima dată am avut și 3 candidați independenți, scrie Veaceslav Ioniță într-o postare pe blogul său.

Din cele 30 de partide doar 12 au reușit să treacă pragul electoral cel puțin odată de sine-stătător, restul 18 au ajuns în Parlament în cadrul unui Bloc Electoral.

Doar 10 partide au reușit să ajungă în parlament de 2 sau mai multe ori.

Nici un Bloc Electoral nu a supraviețuit mai mult decât un singur scrutin. De fapt toate blocurile au fost create conjunctural, pentru a accede în parlament, apoi s-au destrămat. Partidele care intră în Parlament în cadrul unui Bloc au de decis: 1) se unesc într-o singură formațiune, 2) se dezintegrează și cel puțin un partid dispare de pe scena politică.

PCRM (Partidul Comuniștilor) este formațiunea politică, care a ajuns de cele mai multe ori în Parlament. Prima lor intrare a fost în 1998, iar per total au fost 7 intrări, dintre care 6 ca formațiune aparte și odată în cadrul unui bloc electoral împreună cu PSRM (Partidul Socialiștilor).

PSRM este cel mai longeviv partid din istoria Parlamentară. Ei sunt unica formațiune, care au fost reprezentați încă din 1994 în Parlament. Atunci ei au ajuns în Parlament în cadrul unui Bloc electoral și la ultimul scrutin iarăși sunt în Parlament în cadrul altui bloc electoral. În toată această perioadă ei au fost de 5 ori în Parlament de 2 ori ca formațiune politică separată și de 3 ori în cadrul unui bloc electoral.

PLDM (Partidul Liberal Democrat) este formațiunea politică, care a reușit să accede de 4 ori în Parlament în calitate de partid politic de sine-stătător. Aceiași performanță a fost atinsă și de PDM (Partidul Democrat) și PL (Partidul Liberal), iar ultimile două au fost în Parlament și în cadrul unor blocuri electorale.

PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate) este cea mai tânără formațiune politică, care a reușit să acceadă în Parlament atât în cadrul unui bloc electoral, cât și ca partid de sine-stătător.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația Națională a Drumurilor (AND) vine cu explicații oficiale după ce, odată cu sezonul rece, pe mai multe sectoare de drum național au reapărut clasicele „cratere” rutiere, cunoscute popular drept gropi.

Potrivit instituției, degradările carosabilului, gropi, fisuri și tasări locale, sunt rezultatul unui fenomen cât se poate de… meteorologic. AND susține că ciclurile repetate de îngheț–dezgheț, combinate cu ploi abundente și variații de temperatură, au pus asfaltul la grea încercare.

Explicația tehnică este următoarea: apa pătrunde în crăpături, îngheață, își mărește volumul și împinge asfaltul din interior. La dezgheț, structura slăbită cedează, iar sub greutatea traficului, mai ales cel greu, apar gropile. Pe scurt, iarna nu iartă… mai ales asfaltul îmbătrânit.

Instituția mai arată că fenomenul este favorizat de uzura îmbrăcămintei asfaltice și de infiltrarea apei în structura rutieră, în special pe sectoarele mai vechi.

Între timp, AND dă asigurări că situația este sub control și enumeră măsurile aflate în desfășurare: monitorizarea permanentă a rețelei rutiere, intervenții operative cu asfalt rece, prioritizarea zonelor cu risc și planificarea unor reparații mai ample „imediat ce vremea va permite”.

Până atunci însă, șoferii sunt invitați, neoficial, să circule cu atenție sporită și, eventual, cu suspensia pregătită pentru sezonul gropilor.