TOP-10 partide care au ajuns de cele mai multe ori în Parlament

Pe data de 11 iulie 2021, în Moldova au avut loc pentru a 10-a oară alegeri Parlamentare, de după proclamarea independenței.

Prima dată, după proclamarea independenței alegerile au avut loc în 1994, de atunci am avut 6 scrutine ordinare și 4 anticipate.

În toată această perioadă în Parlamentul Republicii Moldova am avut reprezentanții a 30 de partide politice, iar în 2019 pentru prima și ultima dată am avut și 3 candidați independenți, scrie Veaceslav Ioniță într-o postare pe blogul său.

Din cele 30 de partide doar 12 au reușit să treacă pragul electoral cel puțin odată de sine-stătător, restul 18 au ajuns în Parlament în cadrul unui Bloc Electoral.

Doar 10 partide au reușit să ajungă în parlament de 2 sau mai multe ori.

Nici un Bloc Electoral nu a supraviețuit mai mult decât un singur scrutin. De fapt toate blocurile au fost create conjunctural, pentru a accede în parlament, apoi s-au destrămat. Partidele care intră în Parlament în cadrul unui Bloc au de decis: 1) se unesc într-o singură formațiune, 2) se dezintegrează și cel puțin un partid dispare de pe scena politică.

PCRM (Partidul Comuniștilor) este formațiunea politică, care a ajuns de cele mai multe ori în Parlament. Prima lor intrare a fost în 1998, iar per total au fost 7 intrări, dintre care 6 ca formațiune aparte și odată în cadrul unui bloc electoral împreună cu PSRM (Partidul Socialiștilor).

PSRM este cel mai longeviv partid din istoria Parlamentară. Ei sunt unica formațiune, care au fost reprezentați încă din 1994 în Parlament. Atunci ei au ajuns în Parlament în cadrul unui Bloc electoral și la ultimul scrutin iarăși sunt în Parlament în cadrul altui bloc electoral. În toată această perioadă ei au fost de 5 ori în Parlament de 2 ori ca formațiune politică separată și de 3 ori în cadrul unui bloc electoral.

PLDM (Partidul Liberal Democrat) este formațiunea politică, care a reușit să accede de 4 ori în Parlament în calitate de partid politic de sine-stătător. Aceiași performanță a fost atinsă și de PDM (Partidul Democrat) și PL (Partidul Liberal), iar ultimile două au fost în Parlament și în cadrul unor blocuri electorale.

PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate) este cea mai tânără formațiune politică, care a reușit să acceadă în Parlament atât în cadrul unui bloc electoral, cât și ca partid de sine-stătător.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.