TOP 5: La ce bănci din țară moldovenii și-au deschis conturi

Aproape 50% dintre moldoveni au deschis cel puțin un cont bancar în Republica Moldova. Mai exact, 45,6 dintre concetățenii noștri. Acestea sunt rezultatele sondajului realizat de iData în luna aprilie curent. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1053 de persoane.

Conform rezultatelor sondajului, puțin peste jumătate din respondenți (53.4%) nu au un cont bancar deschis la o bancă comercială din țară, din care preponderent sunt femei (58.4%), persoane din regiunea Sud a țării (74.5%) și persoane din mediul rural (61.6%). Astfel, 45.6% din respondenți au deschis un cont bancar, preponderent bărbați (51.2%), persoane din municipiul Chișinău (62.7%) și persoane din mediul urban (56%).

Cei mai mulți dintre moldoveni au deschis un cont bancar la Moldindcombank (42.5%). Topul este urmat de maib cu 38.3%. Pe locul trei se află Victoriabank cu 20.4%. Topul este continuat cu OTP Bank (9,2%) și Fincombank (4,2%).

Din total respondenți care au declarat că au cel puțin un cont bancar deschis în RM, mai puțin de 10% au cel puțin un cont bancar deschis la OTP Bank, respectiv Fincombank și BCR.

Cele mai cunoscute bănci din Republica Moldova

Cele mai cunoscute 3 bănci din RM sunt: Victoriabank (96.9%), MAIB (96.4%), Moldindcombank (95.7%). De OTP Bank au auzit 75.8% din respondenți, de Energbank – 74.7%, de FinComBank -74.3%, de Eximbank -73.5%.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Proprietății Publice (APP) a creat consilii în 24 de societăți pe acțiuni cu mai puțin de 50 de acționari, atribuțiile cărora ar fi putut fi exercitate de adunarea generală a acționarilor. Aceste decizii au generat cheltuieli suplimentare de circa 14 milioane lei pentru indemnizațiile membrilor. Concluziile se conțin în raportul de audit al Curții de Conturi a Republicii Moldova „Asigură statul, prin intermediul persoanelor desemnate, o administrare performantă a întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital majoritar de stat, în concordanță cu principiile de guvernanță corporativă?”.

Potrivit documentului, structura consiliilor nu este întotdeauna bazată pe criterii clare.

”Conform cadrului normativ în societățile comerciale cu capital de stat majoritar, consiliul trebuie să fie constituit din minim 5 persoane, iar la întreprinderile de stat din minim 3 membri, incluzând obligatoriu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și Agenției Proprietății Publice. Astfel, în 74 de entități auditate, 360 de funcții sunt concentrate la nivelul consiliilor, din totalul de 510 funcții, iar în 35 de cazuri s-a constatat depășirea numărului minim de membri, ceea ce a determinat cheltuieli suplimentare de aproximativ 5,5 milioane lei anual”, precizează CCRM.

Auditul mai subliniază că unii funcționari publici dețin simultan mai multe calități – ca reprezentant al statului, membru al consiliilor sau al comisiilor de cenzori și audit – ceea ce poate afecta calitatea exercitării atribuțiilor principale și eficiența administrării entităților economice cu capital de stat.

CCRM constată că actualul cadru normativ este fragmentat, lipsesc strategii uniforme de reorganizare și modele operaționale pentru o guvernanță performantă, iar procesul de triere a entităților economice cu capital de stat utilizează criterii insuficiente.

În concluzie, instituția menționează că, deși au fost obținute unele rezultate pozitive, actualul model de guvernanță nu garantează încă o performanță durabilă și eficientă a entităților economice cu capital de stat.