TOP Cele mai scumpe orașe din lume. Tel Aviv depășește Parisul

Orașul israelian Tel Aviv este cel mai scump din lume, ca urmare a întăririi monedei locale shekel și accelerării inflației, conform unui clasament publicat de revista The Economist.

Unele penurii remarcate în alimentație, materii prime, alcool și transporturi au plasat orașul Tel Aviv pe primul loc în acest clasament, depășind anul acesta metropole ca Paris sau Singapore, arată Agerpres.

Tel Aviv este urmat în acest clasament de Zurich, Hong Kong, New York, Geneva sau Copenhaga, ca cele mai scumpe orașe din lume, după compararea prețurilor la peste 200 de produse și servicii din 173 de metropole din întreaga lume.

Datele, culese în perioada cuprinsă între august și septembrie anul acesta, reflectă o creștere a prețurilor cu 3,5 % în moneda locală, fiind cea mai rapidă rată de inflație din ultimii cinci ani.

Raportul arată și o creștere a prețului mediu la litrul de benzină, care a fost anul acesta cu 21% mai mare la Tel Aviv, comparativ cu alte orașe ale lumii.

Potrivit The Economist, creșterea prețurilor la gaz în Europa și Asia și panica înregistrată la pompele de benzină din Marea Britanie au intervenit prea târziu pentru a putea influența clasamentul realizat anul acesta. EIU atribuie această creștere a prețurilor la bunuri, în marea parte a lumii, problemelor legate de rețeaua de administrare asociate pandemiei de coronavirus.

#scump #oras #Tel Aviv

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.