Topul evenimentelor care au marcat economia Republicii Moldova în anul 2022

01 Ian. 2023, 12:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Ian. 2023, 12:02 // Actual //  bani.md

Anul 2022 a fost unul cu multiple provocări pentru Republica Moldova. Țara a fost zdruncinată de o criză economică și energetică fără precedent. BANI.MD a făcut un top al celor mai importante evenimente care au marcat economia Republicii Moldova în anul 2022.

Republica Moldova a obținut a statul de țară candidată la Uniunea Europeană

În data de 23 iunie 2022, Comisia Europeană a stabilit oferirea Republicii Moldova, de rând cu Ucraina, a statului de țară-candidat pentru aderarea la UE1, fiindu-i conferită astfel, pentru prima dată, o perspectivă europeană clară. Aceasta a propulsat relațiile bilaterale RM-UE și agenda integraționistă europeană a Moldovei spre un nivel calitativ superior: țara noastră este încorporată în Politica Europeană de Extindere, ceea ce o ajută să se diferențieze, deja de o manieră categorică, de alți participanți ai Parteneriatului Estic. Oferirea statutului de candidat la UE s-a făcut la pachet cu Ucraina.

Majorarea asistenței financiare externe

Urmare a războiului din Ucraina declanșata de Federația Rusă, Republica Moldova a fost direct afectată. este vorba de criza energetică și economică. În rezultat autoritățile au apelat la suportul financiar extern. Conform datelor Ministerului Finanțelor de la finele trimestrului 3, 2022, au fost încasate la bugetul de stat 9,6 miliarde lei, iar până la finele anului curent urmează să fie încasate încă circa 2 miliarde lei. O problemă majoră legată de aceste sume este că majoritatea vin sub formă de credit, ponderea granturilor fiind de doar 20%. Chiar dacă nivelul datoriei de stat externe se menține în limite normale, condițiile economice și sociale dificile în care se află țara noastră dictează necesitatea majorării ponderii granturilor în finanțările externe – mesaj care trebuie promovat activ în rândul partenerilor de dezvoltare.

Creșterea independenței energetice

În contextul creșterii prețurilor mondiale la resursele energetice și a riscurilor legate de furnizarea de gaze naturale de la Gazprom și electricitate din stânga Nistrului, Guvernul a demarat o agenda activă de reforme în vederea diversificării livrărilor de energie și valorificarea surselor de energie vulnerabilă. Astfel, pentru prima dată de la independență, Republica Moldova a început să înmagazineze gaze naturale, fiind un element indispensabil al securității energetice a țării. Totodată, a fost abilitată întreprinderea de stat „Energocom” pentru procurarea gazelor naturale și energiei electrice de pe piață, fapt ce a permis diversificarea surselor de energie.

Inflația galopantă și criza economică

Șocurile negative din 2022 (invazia militară a Rusiei în Ucraina, criza energetică, seceta și creșterea prețurilor de import) s-au transpus în stagflație: recesiune economică estimată la circa 3-4% pe fundalul unei inflații medii de circa 30%. Recesiunea a fost determinată de 3 factori majori: războiul din Ucraina, care a dus la pierderea piețelor de desfacere din Rusia, Ucraina și Belarus, a subminat lanțurile logistice și valorice, și, cel mai important, a afectat sentimentul investițional și de consum, (seceta care a subminat producția agricolă, și așa afectată de scumpirea inputurilor agricole (în special, carburanți și fertilizanți); și înăsprirea dură a politicii monetare care, deși a prevenit o inflație și mai mare, a înrăutățit i mai mult accesul la credite. Inflația a fost determinată preponderent de creșterea prețurilor de import a produselor energetice, agro-alimentare și materiale de construcție.

Reformele bat pasul pe loc

Succesele pe plan extern soldate cu creșterea asistenței donatorilor și obținerea statutului de țară candidată la UE nu au reușit să se transpună în succese pe plan intern. Astfel, o serie de reforme sistemice fie au fost amânate. Este vorba de reforma teritorial-administrativă, reforma administrației publice locale, reforma sistemului de pensionare. Cele care se mișcă cu viteza melcului vizează reforma justiției, reforma administrației publice, reforma salarizării în sectorul public, reforma managementului finanțelor publice, digitalizarea sau reforma întreprinderilor de stat.

Deficitul bugetar s-a adâncit

În 2022, deficitul bugetar a constituit circa 14,6 miliarde lei sau 5,2% din PIB, iar pentru 2023 Guvernul planifică un deficit și mai mare – 18,5 miliarde lei sau 6% din PIB. Pe fundalul crizei economice, a șocurilor inflaționiste, și a unei politici monetare restrictive, promovarea unei politici bugetare expansioniste cu deficite bugetare ridicate devine o necesitate. De fapt, în 2022, aceasta a permis amortizarea șocurilor negative și, în pofida provocărilor fără precedent, a fost înregistrată o recesiune mai blândă față de alți ani (2009 sau 2020). Totuși, problema principală a deficitelor bugetare din această perioadă este că acestea nu sunt sustenabile, cel puțin, din două motive:  acestea sunt finanțate preponderent din finanțări preferențiale externe (care sunt temporare prin definiție), în timp ce pe intern finanțările sunt limitate și scumpe, iar statul promovează o politică irațională de impozitare a veniturilor obținute din investițiile în valorile mobiliare de stat; și acestea sunt cauzate, preponderent, de creșterea obligațiilor sociale care generează, în lanț, alte obligații pe viitor onorarea cărora va fi tot mai problematică.

Explozia ratei sărăciei

Criza economică și energetică care au stimulat inflația galopantă au generat creșterea costurilor pentru populație, respectiv acest lucru generează majorarea ratei de sărăcie a populației. Estimările arată că rata sărăciei va avansa la 27% în anul 2022 față de 22% cât era anterior. Creșterea ratei sărăciei urmează să pună presiuni adiționale pe sistemul finanțelor publice, agravând problema deficitului bugetar.

Investițiile s-au prăbușit

Avalanșa de șocuri economice și criza din 2022 a redus substanțial activitatea investițională. Conform celor mai recente date BNS, în primele 3 trimestre 2022, volumul investițiilor în active imobilizate, în termeni reali, a scăzut cu 9,2%, iar pentru întregul an scăderea ar putea fi de peste 10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Dec. 2024, 17:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Dec. 2024, 17:24 // Actual //  Ursu Victor

O provocare majoră este lipsa rezervării capacității de transport a gazelor naturale pe traseul transbalcanic în regim revers flow, care afectează consumatorii de pe malul stâng al Nistrului. Rezervarea capacității pentru luna ianuarie 2025 trebuie realizată până la data de 16 decembrie 2024, ora 18:00, iar pentru ziua de 1 ianuarie 2025, până pe 31 decembrie 2024, ora 18:00, se arată în informația Ministerului Energiei care a organizat o ședință Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și întreprinderile din sectorul energetic.

„S-a decis că operatorul sistemului de transport a gazelor din Moldova, VestMoldTransGaz, va colabora strâns cu toți operatorii de pe traseul transbalcanic, având ca prioritate monitorizarea zilnică a rezervării capacității de către traderi și furnizarea de gaze naturale, cu raportarea constantă către Ministerul Energiei”, se mai spune în mesajul ministerului.

În cadrul întâlnirii, au fost discutate măsurile imediate pentru asigurarea aprovizionării cu gaze naturale pentru consumatorii protejați, mobilizarea capacităților interne de generare a energiei electrice și maximizarea importurilor de energie electrică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală