Topul pastilelor scumpe! Ce medicamente au golit buzunarele moldovenilor în 2025

22 Iul. 2025, 12:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Iul. 2025, 12:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În primele șase luni ale anului 2025, piața farmaceutică din Republica Moldova a înregistrat o creștere valorică de 8,27%, atingând volumul de 136,55 milioane euro, potrivit raportului publicat de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Totuși, paradoxal, numărul de cutii de medicamente vândute a scăzut cu 2,88% față de aceeași perioadă a anului trecut, potriivt datelor Agenției Medicamentului.

Această discrepanță între valoare și volum este explicată printr-o ușoară creștere a prețurilor și o orientare tot mai evidentă către produse farmaceutice inovative și costisitoare, în special destinate tratării bolilor cronice.

Piața este în continuare dominată de medicamentele de import, care reprezintă 93% din valoare și 85,2% din volum, în timp ce producătorii locali acoperă doar 7% din piața valorică. Cu toate acestea, medicamentele autohtone au atins cea mai mare cotă din ultimii ani în volum — 14,8%, semn al unei ușoare consolidări a sectorului intern.

Importurile provin în principal din Germania, România, Slovenia, Ungaria și Turcia, iar cei mai importanți producători străini pe piața moldovenească rămân KRKA, Gedeon Richter, Berlin-Chemie și GlaxoSmithKline. La nivel național, liderul absolut este Balkan Pharmaceuticals, cu vânzări de peste 6 milioane de euro în primele șase luni.

Topul celor mai importate substanțe active include medicamente pentru diabet (dapagliflozinum, metforminum), anticoagulante (rivaroxabanum), antiinflamatoare (ibuprofenum), dar și tratamente pentru afecțiuni cardiovasculare și digestive.

Totodată, CNAM joacă un rol din ce în ce mai important în direcționarea pieței, influențând semnificativ atât importurile, cât și producția internă prin programul de medicamente compensate.

Cu toate că tendințele indică o evoluție calitativă, provocările rămân — inclusiv dependența majoră de importuri, slaba pondere a producției autohtone și presiunea pe prețuri și accesibilitate într-o piață farmaceutică tot mai competitivă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Oct. 2026, 16:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 16:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță revenirea pe profit după mai mulți ani de pierderi financiare. În primele nouă luni ale anului 2026, compania a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, față de pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Cu toate acestea, redresarea are loc pe fundalul unor datorii bugetare, comerciale și externe care depășesc 1,4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația CFM, rezultatul pozitiv a fost obținut în urma măsurilor de redresare economico-financiară, eficientizării activității și reluării unor operațiuni de transport feroviar. Întreprinderea susține că a reușit să achite integral restanțele salariale istorice, acumulate în anii precedenți, și să asigure continuitatea transportului de mărfuri.

CFM atribuie evoluția favorabilă inclusiv programelor investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului.

Comparativ cu pierderea de 85 de milioane de lei raportată pentru întregul an 2025, rezultatul din ianuarie–septembrie 2026 reprezintă o diferență pozitivă de 107,7 milioane de lei. Totuși, indicatorii se referă la perioade de raportare diferite, iar rezultatul final pentru 2026 urmează să fie stabilit după încheierea exercițiului financiar.

În pofida revenirii pe profit, situația financiară a întreprinderii rămâne complicată. Potrivit datelor prezentate anterior în Parlament de Angela Popil, expertă în evaluarea patrimoniului și reorganizarea CFM, la 31 august 2026, compania avea datorii față de bugetul public național de 248,65 milioane de lei, obligații comerciale de 185,77 milioane de lei și datorii externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei.

Cumulat, aceste trei categorii de obligații ajung la circa 1,45 miliarde de lei, de peste 63 de ori mai mult decât rezultatul financiar pozitiv raportat pentru primele nouă luni ale anului.

Datoria externă include finanțări destinate achiziției de locomotive și modernizării infrastructurii feroviare. Aproximativ 17,78 milioane de euro sunt aferente procurării locomotivelor, iar alte 31,96 milioane de euro reprezintă credite pentru dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În același timp, CFM avea de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la sfârșitul lunii august. Valoarea acestora depășește obligațiile menționate, însă recuperarea efectivă a banilor depinde de calitatea creanțelor și de capacitatea debitorilor de a-și onora plățile.

Unul dintre rezultatele evidențiate de administrația CFM este achitarea integrală a restanțelor salariale istorice. Datele prezentate în Parlament arătau deja că, la sfârșitul lunii august, întreprinderea nu mai înregistra restanțe curente față de angajați.

În paralel, CFM continuă procesul de reorganizare structurală, care presupune separarea activităților feroviare și constituirea a două societăți pe acțiuni. Reforma urmărește delimitarea responsabilităților, eficientizarea administrării și crearea condițiilor pentru o funcționare economică mai sustenabilă.

În discuțiile parlamentare anterioare au fost prezentate și cele trei componente ale viitoarei organizări a sectorului feroviar: infrastructură, transport de pasageri și transport de mărfuri, sub denumirile CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă.

Administrația întreprinderii susține că va continua măsurile de atragere a unor noi fluxuri de mărfuri, utilizare mai eficientă a capacităților existente și consolidare a conexiunilor logistice.

Revenirea la un rezultat financiar pozitiv reprezintă un semnal de ameliorare a situației CFM, însă dimensiunea datoriilor acumulate arată că redresarea companiei nu este încă încheiată. Rămâne de văzut dacă profitul operațional și reorganizarea vor permite întreprinderii să își reducă obligațiile și să finanțeze investițiile necesare modernizării transportului feroviar.