Topul pastilelor scumpe! Ce medicamente au golit buzunarele moldovenilor în 2025

22 Iul. 2025, 12:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Iul. 2025, 12:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În primele șase luni ale anului 2025, piața farmaceutică din Republica Moldova a înregistrat o creștere valorică de 8,27%, atingând volumul de 136,55 milioane euro, potrivit raportului publicat de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Totuși, paradoxal, numărul de cutii de medicamente vândute a scăzut cu 2,88% față de aceeași perioadă a anului trecut, potriivt datelor Agenției Medicamentului.

Această discrepanță între valoare și volum este explicată printr-o ușoară creștere a prețurilor și o orientare tot mai evidentă către produse farmaceutice inovative și costisitoare, în special destinate tratării bolilor cronice.

Piața este în continuare dominată de medicamentele de import, care reprezintă 93% din valoare și 85,2% din volum, în timp ce producătorii locali acoperă doar 7% din piața valorică. Cu toate acestea, medicamentele autohtone au atins cea mai mare cotă din ultimii ani în volum — 14,8%, semn al unei ușoare consolidări a sectorului intern.

Importurile provin în principal din Germania, România, Slovenia, Ungaria și Turcia, iar cei mai importanți producători străini pe piața moldovenească rămân KRKA, Gedeon Richter, Berlin-Chemie și GlaxoSmithKline. La nivel național, liderul absolut este Balkan Pharmaceuticals, cu vânzări de peste 6 milioane de euro în primele șase luni.

Topul celor mai importate substanțe active include medicamente pentru diabet (dapagliflozinum, metforminum), anticoagulante (rivaroxabanum), antiinflamatoare (ibuprofenum), dar și tratamente pentru afecțiuni cardiovasculare și digestive.

Totodată, CNAM joacă un rol din ce în ce mai important în direcționarea pieței, influențând semnificativ atât importurile, cât și producția internă prin programul de medicamente compensate.

Cu toate că tendințele indică o evoluție calitativă, provocările rămân — inclusiv dependența majoră de importuri, slaba pondere a producției autohtone și presiunea pe prețuri și accesibilitate într-o piață farmaceutică tot mai competitivă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Sept. 2026, 18:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Sept. 2026, 18:16 // Actual //  Grîu Tatiana

Funcționarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne ar putea avea dreptul să desfășoare activități remunerate în sectorul privat, în afara orelor de program. Propunerea se regăsește într-un proiect de lege elaborat de MAI, care prevede modificarea Legii privind funcționarul public cu statut special.

Potrivit proiectului, activitatea suplimentară ar putea fi desfășurată cu acordul angajatorului, dacă aceasta nu are legătură directă cu atribuțiile de serviciu, iar compania privată nu este controlată, subordonată sau de competența autorității în care este angajat funcționarul.

Funcționarul care intenționează să desfășoare o activitate externă va trebui să-și informeze în scris conducătorul instituției înainte de începerea acesteia. Proiectul include printre activitățile permise și cele științifice, didactice, de instruire, creație sau practică medicală, precum și participarea la anumite proiecte finanțate din surse externe nerambursabile.

În același timp, angajații cu statut special nu vor putea administra o persoană juridică de drept privat cu scop lucrativ și nu vor putea desfășura activitate de întreprinzător. Ei vor putea însă deține calitatea de fondator sau asociat al unei societăți comerciale, dacă activitatea acesteia nu are legătură directă sau indirectă cu atribuțiile de serviciu și nu generează conflicte de interese.

MAI argumentează necesitatea modificărilor prin faptul că activitățile externe declarate de angajații ministerului sunt, în mare parte, remunerate, principala motivație fiind obținerea unor venituri suplimentare. Studiul realizat de minister a identificat inclusiv activități agricole și gospodărești generatoare de venit, activități comerciale, activități online și administrarea unor întreprinderi.

Autorii proiectului susțin că actualul cadru legislativ nu oferă un mecanism suficient de clar pentru stabilirea compatibilității unei activități externe înainte ca aceasta să fie începută. Prin noile prevederi se propune un mecanism de notificare, evaluare, autorizare, evidență și monitorizare a activităților externe.