Tragedia de la Aktau. Azerbaidjan ridică cortina și suspendă legăturile aeriene cu Rusia! Este siguranța în joc

Azerbaidjan Airlines (AZAL) a anunțat suspendarea zborurilor către șapte orașe din Rusia, în urma prăbușirii unui avion Embraer 190 în Aktau, Kazahstan, pe 25 decembrie 2024. Decizia companiei de a opri zborurile a fost luată după o evaluare preliminară a incidentului, care a implicat un posibil „intervenție fizică și tehnică” și „riscuri potențiale” pentru siguranța zborurilor, scrie trend.az.

Începând cu 28 decembrie 2024, vor fi suspendate zborurile către următoarele destinații din Rusia:

Mineralnye Vody
Soci
Volgograd
Ufa
Samara

Anterior, au fost suspendate și zborurile către Groznîi și Mahacikala, orașe din Federația Rusă. Aceste măsuri sunt valabile până la finalizarea investigației oficiale. Decizia de suspendare a zborurilor a fost adoptată în colaborare cu Agenția de Aviație Civilă a Azerbaidjanului.

Incidentul a avut loc pe 25 decembrie 2024, când un avion Embraer 190, care zbura din Baku către Groznîi, s-a prăbușit în Aktau, Kazahstan, în urma unei posibile coliziuni cu păsări. La bord se aflau 67 de persoane, dintre care 38 au decedat și 29 au supraviețuit. Printre victime se aflau și 16 cetățeni ruși, dintre care șapte au murit. Majoritatea pasagerilor erau cetățeni ai Azerbaidjanului.

În urma prăbușirii, autoritățile ruse au anunțat că aeroportul din Groznîi nu a acceptat zborul din cauza condițiilor de ceață, iar avionul a încercat să aterizeze la Aktau. Aviația rusă și Azerbaijan Airlines au indicat drept cauză principală a accidentului coliziunea cu păsări. De asemenea, unii supraviețuitori au relatat că au auzit un exploziv înaintea prăbușirii, în urma unei tentative de aterizare la Groznîi.

Pe 27 decembrie 2024, un alt zbor al AZAL, care se îndrepta către Mineralnye Vody, a fost întors înapoi la Baku din cauza închiderii spațiului aerian deasupra Mahacikalei.

Pe lângă AZAL, alte două companii aeriene internaționale au introdus restricții asupra zborurilor către Rusia. Compania israeliană El Al a anunțat suspendarea zborurilor din Tel Aviv către Moscova pentru o săptămână, din cauza „evenimentelor din spațiul aerian rus”, inclusiv prăbușirea avionului Embraer și atacurile cu drone din partea armatei ucrainene. De asemenea, compania kazahă Qazaq Air a suspendat zborurile pe ruta Astana – Ekaterinburg între 28 decembrie 2024 și 27 ianuarie 2025, pentru „a asigura siguranța pasagerilor și echipajului în urma evaluării riscurilor de zbor către Rusia”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tragedie #Azerbaidjan #zboruri #companie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat planuri pentru cea mai amplă majorare a bugetului militar american din ultimele peste șapte decenii, cu scopul de a construi o „armată de vis” și de a asigura securitatea țării împotriva tuturor „inamiculor”, relatează Reuters.

Potrivit unui mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare Truth Social, bugetul Pentagon ar urma să ajungă în 2027 la 1,5 trilioane de dolari. Comparativ cu anul curent, când cheltuielile militare sunt estimate la 901 miliarde de dolari, bugetul apărării ar crește de peste 1,5 ori, consolidând poziția SUA ca statul cu cele mai mari cheltuieli militare din lume.

Trump a declarat că decizia a fost luată după „negocieri lungi și dificile” cu senatori, congresmeni și membri ai Cabinetului. Potrivit acestuia, fondurile suplimentare pentru armată ar urma să fie asigurate din tarifele vamale impuse statelor care, în trecut, „au jefuit America”.

Ultima dată când Statele Unite au majorat bugetul apărării cu peste 50% a fost în 1951, pe fondul războiului din Coreea. Chiar și în perioada administrației lui Ronald Reagan, la apogeul Războiului Rece, creșterile au fost mai moderate – 25% în 1981 și 20% în 1982, amintește Reuters.

Potrivit Politico, noile cheltuieli ar urma să finanțeze mai multe programe strategice ale administrației Trump, inclusiv un sistem de apărare antirachetă denumit „Golden Dome” („Cupola de Aur”), estimat la 175 de miliarde de dolari, și un amplu proiect de modernizare a flotei navale, supranumit „Golden Fleet” („Flota de Aur”). Acesta din urmă prevede construirea a 25 de nave militare noi, dotate cu lasere, rachete hipersonice și capacități nucleare.

Pentru ca planul să devină realitate, este necesară aprobarea Congresului SUA, unde republicanii dețin o majoritate fragilă. Deși mulți parlamentari republicani și-au exprimat sprijinul pentru inițiativă, amploarea cheltuielilor suplimentare ridică semne de întrebare.

În prezent, Statele Unite alocă aproximativ 3,5% din PIB pentru apărare. Congresmanul republican Don Bacon a declarat pentru Politico că ar fi necesar un nivel de cel puțin 4% din PIB pentru a reconstrui flota, forțele aeriene, arsenalul de rachete balistice intercontinentale și pentru a sprijini personalul militar.

În același timp, un centru analitic independent avertizează că planurile lui Trump ar necesita aproximativ 5 trilioane de dolari până în 2035, iar veniturile din tarife vamale nu ar acoperi integral aceste costuri. În actualul an fiscal, taxele vamale au adus la buget circa 288 de miliarde de dolari, adică puțin peste jumătate din suma necesară pentru ambițiile militare anunțate.