Tragedia de la Aktau. Azerbaidjan ridică cortina și suspendă legăturile aeriene cu Rusia! Este siguranța în joc

Azerbaidjan Airlines (AZAL) a anunțat suspendarea zborurilor către șapte orașe din Rusia, în urma prăbușirii unui avion Embraer 190 în Aktau, Kazahstan, pe 25 decembrie 2024. Decizia companiei de a opri zborurile a fost luată după o evaluare preliminară a incidentului, care a implicat un posibil „intervenție fizică și tehnică” și „riscuri potențiale” pentru siguranța zborurilor, scrie trend.az.

Începând cu 28 decembrie 2024, vor fi suspendate zborurile către următoarele destinații din Rusia:

Mineralnye Vody
Soci
Volgograd
Ufa
Samara

Anterior, au fost suspendate și zborurile către Groznîi și Mahacikala, orașe din Federația Rusă. Aceste măsuri sunt valabile până la finalizarea investigației oficiale. Decizia de suspendare a zborurilor a fost adoptată în colaborare cu Agenția de Aviație Civilă a Azerbaidjanului.

Incidentul a avut loc pe 25 decembrie 2024, când un avion Embraer 190, care zbura din Baku către Groznîi, s-a prăbușit în Aktau, Kazahstan, în urma unei posibile coliziuni cu păsări. La bord se aflau 67 de persoane, dintre care 38 au decedat și 29 au supraviețuit. Printre victime se aflau și 16 cetățeni ruși, dintre care șapte au murit. Majoritatea pasagerilor erau cetățeni ai Azerbaidjanului.

În urma prăbușirii, autoritățile ruse au anunțat că aeroportul din Groznîi nu a acceptat zborul din cauza condițiilor de ceață, iar avionul a încercat să aterizeze la Aktau. Aviația rusă și Azerbaijan Airlines au indicat drept cauză principală a accidentului coliziunea cu păsări. De asemenea, unii supraviețuitori au relatat că au auzit un exploziv înaintea prăbușirii, în urma unei tentative de aterizare la Groznîi.

Pe 27 decembrie 2024, un alt zbor al AZAL, care se îndrepta către Mineralnye Vody, a fost întors înapoi la Baku din cauza închiderii spațiului aerian deasupra Mahacikalei.

Pe lângă AZAL, alte două companii aeriene internaționale au introdus restricții asupra zborurilor către Rusia. Compania israeliană El Al a anunțat suspendarea zborurilor din Tel Aviv către Moscova pentru o săptămână, din cauza „evenimentelor din spațiul aerian rus”, inclusiv prăbușirea avionului Embraer și atacurile cu drone din partea armatei ucrainene. De asemenea, compania kazahă Qazaq Air a suspendat zborurile pe ruta Astana – Ekaterinburg între 28 decembrie 2024 și 27 ianuarie 2025, pentru „a asigura siguranța pasagerilor și echipajului în urma evaluării riscurilor de zbor către Rusia”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tragedie #Azerbaidjan #zboruri #companie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.