„Trans-Oil” lansează o nouă emisiune de eurobonduri în valoare de 400 milioane dolari

Grupul „Trans-Oil” a revenit cu succes pe piețele de capitaluri internaționale, cu o nouă emisiune de eurobonduri în valoare de 400 milioane dolari, cu scadență în 2026. Tranzacția constituie un plasament de eurobonduri de referință pentru regiunea Europei Centrale și de Est în anul 2021, precum și cea mai semnificativă ofertă din Republica Moldova, în contextul în care Grupul continuă să fie singurul emitent din această țară, după tranzacția inițială din 2019.

Noua emisiune de eurobonduri a generat o cerere semnificativă din partea investitorilor instituționali internaționali, cu un registru de comenzi care a totalizat peste 1,5 miliarde dolari chiar în perioada de bookbuilding, scrie Realitatea.md.

Ampla diversificare a cererii din partea investitorilor a fost dovedită prin participarea activă a unor administratori de active și fonduri de pe arena internațională. Astfel, o serie de investitori din Europa continentală, SUA, Elveția și Marea Britanie au primit alocări de 27, 26, 25 și respectiv 19% în registrul final, restul mergând spre investitori din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia.

Instituțiile financiare internaționale din domeniul dezvoltării și partenerii tradiționali ai Grupului, Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) și Banca Internațională de Investiții (BII), și-au stabilit ferm planurile de participare la noua emisiune în momentul în care a fost anulată tranzacția, confirmând un angajament total de 50 milioane dolari.

Pe fondul unei cereri puternice din partea investitorilor, dobânda a fost stabilită la un nivel de 8,45% anual, reprezentând o reducere cu 365 de puncte de bază în comparație cu emisiunea inițială de eurobonduri în valoare de 300 milioane dolari, lansată în 2019.

Emisiunea a primit conform așteptărilor rating „B” din partea Fitch Ratings și rating „B-” de la S&P Global Ratings.

„Această nouă tranzacție instituie un nou reper în istoria tranzacțiilor Trans-Oil pe piața de capital, după tranzacția inițială din 2019. Începând din acel moment, Grupul s-a transformat într-o companie agroindustrială din ce în ce mai mare și mai diversificată în zona Europei Centrale și de Est, iar veniturile și profitul operațional aproape că s-au dublat. Mulțumim comunității internaționale de investitori pentru recunoașterea arătată performanțelor noastre consecvente și modelului nostru de afaceri consolidat. Noua emisiune a atras o cerere robustă care a depășit 5 miliarde USD provenind de la investitori tradiționali, precum și din partea unor investitori noi din SUA, Europa, Asia, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, cu ajutorul cărora am obținut o substanțială reducere a dobânzii anuale. Cu ajutorul acestui sprijin excepțional din partea investitorilor, privim cu încredere spre viitor și continuăm să ne dezvoltăm afacerea agroindustrială în regiunea dunăreană”, a comentat Vaja Jhashi, CEO și Fondator al Trans-Oil Group.

Sumele încasate din emisiune vor fi utilizate pentru finanțarea unei rambursări anticipate a eurobondurilor purtătoare de 12% dobânda anuală, 12% în sumă de 300 milioane dolari, cu scadența în 2024, prin intermediul unei oferte any-and-all de achiziție și acord tip exit consent, iar fondurile suplimentare vor fi alocate pentru diverse scopuri de ordin general corporativ, inclusiv susținerea capitalului de lucru necesar Grupului.

„Cererea copleșitoare înregistrată din partea investitorilor cu ocazia acestei noi emisiuni de eurobonduri reflectă reziliența consecventă a modelului nostru de afaceri, precum și experiența pe care am acumulat-o în ceea ce privește creșterea și menținerea profitabilității. Trans-Oil a continuat să-și consolideze profilul de atragere finanțare și și-a dovedit capacitatea de acces pe piețele de capital, contribuind la dezvoltarea sustenabilă și pe termen lung a Grupului”, a comentat Jim Van Steenkiste, Co-Portfolio Manager, European Principal Group, Oaktree Capital Martagemeht, L.P..

#eurobonduri #Trans-oil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.