Transportatorii, luați la bani mărunți! Kilometru cu kilometru, Guvernul va scoate bani din roțile tiriștilor

Parlamentul a votat joi, în lectură finală, un proiect de lege care modifică regimul fiscal aplicabil vehiculelor de transport cu încărcătură, eliminând taxele fixe și introducând un sistem bazat pe numărul de kilometri parcurși. Legea a fost susținută de 72 de deputați și va intra în vigoare la 1 ianuarie 2025, după publicarea în Monitorul Oficial.

Inițiativa legislativă aparține deputaților PAS Radu Marian, Alexandr Trubca, Boris Marcoci și Vasile Grădinaru și vizează modificarea Codului fiscal. Scopul principal este de a asigura un tratament echitabil între operatorii de transport rutier, în special pentru cei care solicită autorizații speciale de transport.

Noua formulă de calcul – în funcție de distanța parcursă și nu de o taxă fixă pentru depășirea masei pe osie sau a masei totale admise – aliniază Republica Moldova la practici utilizate deja în Uniunea Europeană, inclusiv în România.

„Modificările elimină discriminarea existentă între operatorii care solicitau autorizații pentru trasee simple, multiple sau pentru un rulaj lunar de 1.000 km”, se arată în nota informativă a proiectului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tiruri #taxe #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.