Tranzacțiile cu criptomonede, interzise de BNM – sunt folosite pentru jocuri de noroc ilegale și spălare de bani

Banca Națională a Moldovei (BNM) a dispus tututor prestatorilor de plată să nu accepte orice tranzacții legate de criptomonede. Un demers în acest sens al autorității de reglementare, datat cu 28 octombrie, a fost publicat de serviciul de plăți Bpay.

Documentul enumeră o serie de riscuri, evidențiate de BNM, inclusiv atragerea în activități ce contravin legii, cum ar fi colectarea ilegală de fonduri, escrocherii, piramide financiare jocuri de noroc ilegale, spălarea banilor și finanțarea terorismului.

Banca Centrală evidențiază că, deși în Republica Moldova nu există în pezent bază de reglementare și supraveghere a pieței activelor/valutelor virtuale, angajamentele furnizorilor serviciilor de plăți sunt determinate expres și trebuie să fie aplicate necondiționat. Ca urmare, BNM a cerut sistemelor de plăți din țară să înceteze orice activități legate de criptomonede.

În context, Bpay a anunțat deja că în scopul conformării prescripțiilor Băncii Naționale, începând cu 1 noiembrie, a suspendat serviciile de alimentare a conturilor și retragere a banilor de la felex.net (din 7 noiembrie), advcash.com, perfectmoney.com, payeer.com, yoomoney.ru. Este vorba despre servicii de micro-plăți, care activ tranzacționează criptomonede.

Aceste servicii, precum și alte portofele elextronice, sunt folosite inclusiv pentru eludarea interdicțiilor de alimentare a conturilor operatorilor ilegali de jocuri de noroc.

#crypto #tranzactii #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a încasat în anul 2025 41,15 miliarde de lei la bugetul de stat, cu 2,87 miliarde de lei mai mult decât în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 7,5%, arată datele oficiale ale instituției.

Structura încasărilor arată că TVA-ul la import rămâne principala sursă de venit, cu 66,6% din total, urmat de accize – 26,8% și taxa vamală – 6,4%.

Potrivit raportului, TVA-ul la import a însumat 27,4 miliarde de lei, în creștere cu 1,95 miliarde de lei (+7,7%) față de 2024. Accizele la import au ajuns la 11,01 miliarde de lei, cu 745,8 milioane de lei mai mult decât anul precedent (+7,3%).

Cele mai mari contribuții la accize au venit din: produsele petroliere importate, care au adus 4,62 miliarde de lei (+14,4%), produsele din tutun – 3,65 miliarde de lei (+0,1%) și mijloacele de transport importate – 2,15 miliarde de lei (+8,2%).

În același timp, unele categorii au înregistrat scăderi, inclusiv accizele la gazele lichefiate (–2,4%), băuturile alcoolice tari (–7,8%) și vinurile importate (–19,7%).

Taxa vamală a generat 2,63 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult decât în 2024, în timp ce taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a scăzut la 50,7 milioane de lei (–12,5%).

Datele arată că bugetul de stat a fost alimentat în 2025 în principal din importuri.