Tranzacțiile cu criptomonede, interzise de BNM – sunt folosite pentru jocuri de noroc ilegale și spălare de bani

07 Nov. 2022, 15:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Nov. 2022, 15:21 // Actual //  bani.md

Banca Națională a Moldovei (BNM) a dispus tututor prestatorilor de plată să nu accepte orice tranzacții legate de criptomonede. Un demers în acest sens al autorității de reglementare, datat cu 28 octombrie, a fost publicat de serviciul de plăți Bpay.

Documentul enumeră o serie de riscuri, evidențiate de BNM, inclusiv atragerea în activități ce contravin legii, cum ar fi colectarea ilegală de fonduri, escrocherii, piramide financiare jocuri de noroc ilegale, spălarea banilor și finanțarea terorismului.

Banca Centrală evidențiază că, deși în Republica Moldova nu există în pezent bază de reglementare și supraveghere a pieței activelor/valutelor virtuale, angajamentele furnizorilor serviciilor de plăți sunt determinate expres și trebuie să fie aplicate necondiționat. Ca urmare, BNM a cerut sistemelor de plăți din țară să înceteze orice activități legate de criptomonede.

În context, Bpay a anunțat deja că în scopul conformării prescripțiilor Băncii Naționale, începând cu 1 noiembrie, a suspendat serviciile de alimentare a conturilor și retragere a banilor de la felex.net (din 7 noiembrie), advcash.com, perfectmoney.com, payeer.com, yoomoney.ru. Este vorba despre servicii de micro-plăți, care activ tranzacționează criptomonede.

Aceste servicii, precum și alte portofele elextronice, sunt folosite inclusiv pentru eludarea interdicțiilor de alimentare a conturilor operatorilor ilegali de jocuri de noroc.

Realitatea Live

19 Ian. 2026, 16:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Ian. 2026, 16:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!