Tranziția la vehicule electrice: Porsche va opri mai devreme producţia unor modele cu motoare pe combustie

Constructorul german de automobile sportive Porsche îşi menţine planurile în ceea ce priveşte tranziţia la vehiculele electrice, încetând mai devreme producţia anumitor modele echipate cu motoare pe combustie, a declarat directorul de producţie Albrecht Reimold pentru revista de specialitate Automobilwoche, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

Reimold, care este şi membru în board-ul Porsche, a precizat că versiunea cu motor pe benzină a SUV-ului Macan destinată pieţelor non-europene nu va mai fi produsă după 2026, mai devreme decât se preconiza iniţial. “Această platformă a ajuns la finalul ciclului său de viaţă”, a spus Reimold.

După ce producţia acestui modelul cu motor pe combustie va înceta, compania se va concentra pe versiunile Macan electrice pentru a face progrese cu agenda de sustenabilitate a Porsche, chiar dacă cererea pentru automobile electrice a scăzut, a adăugat Reimold.

“Nu voi lăsa ca succesul modelului Macan electric să fie definit de un singur număr”, a precizat directorul de producţie de la Porsche.

De asemenea, versiunile echipate cu motoare pe combustie ale modelelor Boxster şi Cayman nu vor mai fi produse începând de anul următor şi compania se concentrează deja pe versiunile electrice care vor fi lansate anul următor, a adăugat Reimold.

Producţia modelelor 718 şi Macan echipate cu motoare pe benzină, destinate pieţelor europene, a fost oprită deja.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#combustie #motoare #porche

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.