Trendul pieței imobiliare. Merită sau nu să îți vinzi casa?

În luna martie apartamentele de pe piața secundară s-au scumpit cu 4% față de luna precedentă și au costat 604 euro metrul pătrat, arată datele Bursei Imobiliare Lara.

În același timp, față de martie 2021 (520 euro), prețurile au crescut cu aproape 16%. Pentru apartamentele cu o cameră, costul metrului pătrat la Botanica a variat între 673 și 776 euro, la Buiucani – 708-728 euro, în Centru – 737-818 euro, la Ciocana 615-741 euro, Rîșcani – 727-769 euro.

La apartamentele cu două camere, un metru pătrat în luna martie a costat 594-714 euro in Botanica, 642-676 euro la Buiucani, 665-736 euro în Centru, 562-673 euro la Ciocana, 635-704 euro la Rîșcani.

La apartamentele cu trei camere în luna martie, prețul metrului pătrat la Botanica a fost 507-563 euro, la Buiucani – 516-526 euro, Centru – 526-595 euro, Ciocana – 446-530 euro, Rîșcani – 512-567 euro.

La apartamentele cu patru camere în martie la Botanica, costul metrului pătrat a variat de la 476 la 519 de euro, la Buiucani – de la 466 la 482 de euro, Centru – de la 478 la 546 de euro, Ciocana – de la 422 la 503 de euro, la Rîșcani – de la 489 la 545 de euro. Din octombrie anul trecut până în februarie anul acesta prețurile nu s-au schimbat și au rămas la nivelul de 570 de euro pentru metrul pătrat. Cu toate acestea, din februarie, prețurile au început să crească. În special, în februarie prețurile au crescut cu 2% – de la 570 la 581 de euro pentru metrul pătrat.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#imobil #trend #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.