Trenul Chișinău - Kiev a revenit după 24 de ani de pauză

După 24 de ani de pauză, două țări vecine reiau o legătură feroviară directă: trenul Chișinău – Kiev, care circulă cu șapte vagoane pictate de artiști din Ucraina. Este numit Trenul Victoriei, iar cei 700 km sunt parcurși în 13 ore, spun cei de la compania Calea Ferată din Moldova. Până acum câțiva ani, trenul internațional cu cel mai lung parcurs care pleca din Chișinău era către St Petersburg (40 de ore, 2.200 km),
Până acum 31 de ani, când cele două trenuri erau parte a URSS, și deci nu era graniță, trenul direct făcea 9 ore și jumătate.

Trenul are șapte vagoane, dintre care cinci cu compartimente și două de tip Platzkart (cușete fără pereți despărțitori între compartimente). Capacitatea maximă de locuri este 280.

Durata călătoriei într-o direcție este de aproximativ 13 ore. Costul unui bilet de călătorie este între 870 și 1260 de lei (45-65 euro), în funcție de clasa de confort.

Cursa feroviară Chișinău-Kiev este operată de reprezentanții căilor ferate din Ucraina „Ukrzaliznytsia” în comun cu Î.S. „Calea Ferată din Moldova”.

Chișinăul mai are trenuri internaționale directe spre București și Iași, iar până la începerea războiului avea și către Odesa. Cei de la Î.S. „Calea Ferată din Moldova” spun că pe viitor s-ar putea relua legăturile cu Odesa și cu alte orașe din Ucraina, dacă situația din teren o va permite. Exista până acum câțiva ani tren direct Chișinău – Liov (8 ore).
Cursa feroviară Chișinău-Kiev a fost sistată în data de 2 octombrie 1998.

În trecut exista tren direct Chișinău – St Petersburg (40 de ore, 2200 km), Chișinău – Minsk (25 de ore) și Chișinău – Moscova (30 de ore).

Trenul de pe cursa Chișinău- Kiev va circula de trei ori pe săptămână conform următorului grafic:
Din Chișinău spre Kiev: În zilele calendaristice pare.
17:45 Plecarea din Chișinău, ajunge la Ungheni la ora 20:21. La Kiev, garnitura ajunge la ora 11:48.
Din Kiev spre Chișinău: În zilele calendaristice impare.
17:02 Plecarea din Kiev, ajunge la Ungheni la ora 07:53. La Chișinău, garnitura ajunge la ora 10:38.

#Kiev #tren #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova în sezonul agricol 2025–2026 au intrat într-o zonă de echilibru cantitativ, însă scăderea prețurilor și problemele de calitate limitează câștigurile fermierilor și traderilor. Concluzia apare în analiza economistului Iurie Rija, care a examinat evoluția livrărilor externe în perioada iulie–noiembrie 2025 .

Potrivit datelor, în primele cinci luni ale sezonului au fost exportate 583,2 mii tone de grâu, un volum cu 18% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Chiar și așa, nivelul rămâne sub recordurile din anii favorabili: 703,5 mii tone în 2023 și 894,5 mii tone în 2021, ceea ce arată că sectorul nu a revenit încă la capacitatea maximă de export.

Diferența majoră vine din preț. În perioada analizată, grâul moldovenesc a fost exportat la un preț mediu de 3,55 lei/kg, cu 2% mai mic decât în sezonul precedent și cu 14% sub nivelul din 2021, considerat reperul pre-război. Economistul explică această evoluție prin presiunea pieței internaționale, dar și prin probleme de calitate, în special la indicatorii tehnologici ai grâului.

În termeni valorici, exporturile de grâu au adus încasări de aproximativ 2,07 miliarde lei în perioada iulie–noiembrie 2025. Suma este în creștere cu 16% față de 2024, datorită volumelor mai mari, dar rămâne mult sub nivelul din 2021, când exporturile de grâu generau aproape 3,7 miliarde lei.

Structura piețelor de desfacere s-a modificat semnificativ. Italia a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 254 mii tone exportate, adică 44% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg, peste media generală. România a coborât pe locul doi, cu 104,8 mii tone, urmată de Grecia, cu 91,8 mii tone. Cele mai bune prețuri au fost obținute pe piața din Liban, unde grâul moldovenesc s-a vândut, în medie, cu 4,08 lei/kg.

Pe partea de companii, „RUSAGRO-PRIM” SRL rămâne lider detașat al exporturilor, cu 123,2 mii tone (21% din total), urmată de „AGRO-NOVA PRIM” SRL și „OROM-IMEXPO” SRL. Primele trei companii au realizat aproape jumătate din exporturile naționale de grâu.

În concluzie, analiza lui Iurie Rija arată că Republica Moldova exportă grâu în volume rezonabile, dar pierde la capitolul valoare adăugată. Oferta ridicată din bazinul Mării Negre, concurența regională și calitatea inegală a producției continuă să apese pe prețuri, ceea ce face ca revenirea la performanțele financiare din anii de vârf să rămână, cel puțin deocamdată, improbabilă .

#Grîu #export #Italia #Moldova