Trenul Chișinău - Kiev a revenit după 24 de ani de pauză

După 24 de ani de pauză, două țări vecine reiau o legătură feroviară directă: trenul Chișinău – Kiev, care circulă cu șapte vagoane pictate de artiști din Ucraina. Este numit Trenul Victoriei, iar cei 700 km sunt parcurși în 13 ore, spun cei de la compania Calea Ferată din Moldova. Până acum câțiva ani, trenul internațional cu cel mai lung parcurs care pleca din Chișinău era către St Petersburg (40 de ore, 2.200 km),
Până acum 31 de ani, când cele două trenuri erau parte a URSS, și deci nu era graniță, trenul direct făcea 9 ore și jumătate.

Trenul are șapte vagoane, dintre care cinci cu compartimente și două de tip Platzkart (cușete fără pereți despărțitori între compartimente). Capacitatea maximă de locuri este 280.

Durata călătoriei într-o direcție este de aproximativ 13 ore. Costul unui bilet de călătorie este între 870 și 1260 de lei (45-65 euro), în funcție de clasa de confort.

Cursa feroviară Chișinău-Kiev este operată de reprezentanții căilor ferate din Ucraina „Ukrzaliznytsia” în comun cu Î.S. „Calea Ferată din Moldova”.

Chișinăul mai are trenuri internaționale directe spre București și Iași, iar până la începerea războiului avea și către Odesa. Cei de la Î.S. „Calea Ferată din Moldova” spun că pe viitor s-ar putea relua legăturile cu Odesa și cu alte orașe din Ucraina, dacă situația din teren o va permite. Exista până acum câțiva ani tren direct Chișinău – Liov (8 ore).
Cursa feroviară Chișinău-Kiev a fost sistată în data de 2 octombrie 1998.

În trecut exista tren direct Chișinău – St Petersburg (40 de ore, 2200 km), Chișinău – Minsk (25 de ore) și Chișinău – Moscova (30 de ore).

Trenul de pe cursa Chișinău- Kiev va circula de trei ori pe săptămână conform următorului grafic:
Din Chișinău spre Kiev: În zilele calendaristice pare.
17:45 Plecarea din Chișinău, ajunge la Ungheni la ora 20:21. La Kiev, garnitura ajunge la ora 11:48.
Din Kiev spre Chișinău: În zilele calendaristice impare.
17:02 Plecarea din Kiev, ajunge la Ungheni la ora 07:53. La Chișinău, garnitura ajunge la ora 10:38.

#Kiev #tren #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.