Trânta geopolitică din Moldova! Maia Sandu versus Igor Dodon

În sondajul din Octombrie 2022 am întrebat respondenții ce evenimente din viitor iar face să se simtă mai siguri, mai optimist și le-ar oferi o speranță în ziua de mâine.

Din toate răspunsurile mă voi opri la două din ele. Astfel 63,5% din respondenți au spus că integrarea în Uniunea Europeană ar fi evenimentul care iar face să se simtă siguri pentru viitorul lor. Totodată 69% din respondenți au spus că restabilirea relațiilor bune cu Rusia ar fi evenimentul care iar face să se simtă mai siguri și optimiști în privința viitorului lor, explică economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, nucleul dur al cetățenilor cu atitudini pro-Ruse este de 30,8%, iar a celor pro-UE de 27,0%. Însă, cei mai mulți dintre cetățenii noștri optează atât pentru integrarea în UE, cât și relații bune cu Rusia. ponderea lor este de 39,6%. Aici este miza și aici se va concentra lupta politică în viitorul apropiat. Nucleul dur por-Rusia, corespunde în mare parte cu numărul celor care votează partide pro-Rusia, care în prezent sunt reprezentate de 3 forțe majore: Partidul Socialist, Partidul Șor și Partidul Comunist.

„Nucleul dur pro-UE în mare parte corespunde cu votanții PAS, care în prezent este unicul partid relevant pe segmentul pro-UE. Miza este electoratul echilibrat, care este și cel mai mare grup de alegători. În anumite circumstanțe ei migrează spre votul pro-UE, iar în anumite condiții pot vota și pro-Rusia. Războiul din Ucraina, acțiunile Rusiei pe segmentul resurselor energetice, precum și în contrast la Rusia, suportul oferit de Uniunea Europeană a mișcat acest electorat echilibrat, spre Uniunea Europeană. Acest fapt se vede și din răspunsul la întrebarea tranșantă unde vor moldoveni acum în Uniunea Europeană sau Uniunea Vamală Rusia Belarus. Pentru prima dată UE a acumulat un scor atât de ridicat de peste 60%”, spune Ioniță.

Protestele partidelor pro-Rusia nu a atras electoratul de mijloc spre ei, dar din contra i-a mobilizat spre partidul pro-UE. Tactic, aceste proteste nu și-au atins ținta. Însă și partidele pro-Rusia învață din greșeli. Totodată unicul partid relevant pro-UE, din păcate atrage mai puțin din jumătate din populația cu aspirații pro-UE.

În condițiile unor schimbări de conjunctură sau identificarea unor soluții strategie potrivite, partidele pro-Rusia, pot ușor să răstoarne vectorul pro-UE, care sa conturat acum foarte clar în Moldova în unul pro-Rusia. Eclipsa geopolitică din Moldova acum este pe orizontală, pro-UE, dar ușor se poate răsturna pe verticală și să devină pro-Rusia.

De fapt în lupta geo-politică din Moldova avem doi lideri: Maia Sandu vectorul pro-UE și Igor Dodon vectorul pro-Rusia. Fiecare din cei doi înțelege că în lupta geo-politică, care se dă acum în Moldova, interesul partidului trebuie echilibrat cu interesul coaliției pro-UE sau pro-Rusia. Cum va arăta vectorul Moldovei depinde de modul cum nucleul dur pro-UE sau pro-Rusia va reuși să coalizeze și să atragă de partea sa electoratul majoritar din segmentul de echilibru.

Acum electorat este orientat pro-UE, dar orice greșeală tactică poate ușor schimba vectorul în Moldova.

#vector #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.

#averea confiscată #ministerul justitiei