Trânta geopolitică din Moldova! Maia Sandu versus Igor Dodon

07 Nov. 2022, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Nov. 2022, 10:21 // Actual //  bani.md

În sondajul din Octombrie 2022 am întrebat respondenții ce evenimente din viitor iar face să se simtă mai siguri, mai optimist și le-ar oferi o speranță în ziua de mâine.

Din toate răspunsurile mă voi opri la două din ele. Astfel 63,5% din respondenți au spus că integrarea în Uniunea Europeană ar fi evenimentul care iar face să se simtă siguri pentru viitorul lor. Totodată 69% din respondenți au spus că restabilirea relațiilor bune cu Rusia ar fi evenimentul care iar face să se simtă mai siguri și optimiști în privința viitorului lor, explică economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, nucleul dur al cetățenilor cu atitudini pro-Ruse este de 30,8%, iar a celor pro-UE de 27,0%. Însă, cei mai mulți dintre cetățenii noștri optează atât pentru integrarea în UE, cât și relații bune cu Rusia. ponderea lor este de 39,6%. Aici este miza și aici se va concentra lupta politică în viitorul apropiat. Nucleul dur por-Rusia, corespunde în mare parte cu numărul celor care votează partide pro-Rusia, care în prezent sunt reprezentate de 3 forțe majore: Partidul Socialist, Partidul Șor și Partidul Comunist.

„Nucleul dur pro-UE în mare parte corespunde cu votanții PAS, care în prezent este unicul partid relevant pe segmentul pro-UE. Miza este electoratul echilibrat, care este și cel mai mare grup de alegători. În anumite circumstanțe ei migrează spre votul pro-UE, iar în anumite condiții pot vota și pro-Rusia. Războiul din Ucraina, acțiunile Rusiei pe segmentul resurselor energetice, precum și în contrast la Rusia, suportul oferit de Uniunea Europeană a mișcat acest electorat echilibrat, spre Uniunea Europeană. Acest fapt se vede și din răspunsul la întrebarea tranșantă unde vor moldoveni acum în Uniunea Europeană sau Uniunea Vamală Rusia Belarus. Pentru prima dată UE a acumulat un scor atât de ridicat de peste 60%”, spune Ioniță.

Protestele partidelor pro-Rusia nu a atras electoratul de mijloc spre ei, dar din contra i-a mobilizat spre partidul pro-UE. Tactic, aceste proteste nu și-au atins ținta. Însă și partidele pro-Rusia învață din greșeli. Totodată unicul partid relevant pro-UE, din păcate atrage mai puțin din jumătate din populația cu aspirații pro-UE.

În condițiile unor schimbări de conjunctură sau identificarea unor soluții strategie potrivite, partidele pro-Rusia, pot ușor să răstoarne vectorul pro-UE, care sa conturat acum foarte clar în Moldova în unul pro-Rusia. Eclipsa geopolitică din Moldova acum este pe orizontală, pro-UE, dar ușor se poate răsturna pe verticală și să devină pro-Rusia.

De fapt în lupta geo-politică din Moldova avem doi lideri: Maia Sandu vectorul pro-UE și Igor Dodon vectorul pro-Rusia. Fiecare din cei doi înțelege că în lupta geo-politică, care se dă acum în Moldova, interesul partidului trebuie echilibrat cu interesul coaliției pro-UE sau pro-Rusia. Cum va arăta vectorul Moldovei depinde de modul cum nucleul dur pro-UE sau pro-Rusia va reuși să coalizeze și să atragă de partea sa electoratul majoritar din segmentul de echilibru.

Acum electorat este orientat pro-UE, dar orice greșeală tactică poate ușor schimba vectorul în Moldova.

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.