Trucul folosit de infractorii cibernetici pentru a scăpa de pedepse. Ce spun experții

În tărâmul cibernetic, lupta între criminali și autorități se dezlănțuie de ani de zile.

În ciuda naturii anonime a criptomonedelor, zeci de criminali cibernetici au fost prinși în ultimii doi ani datorită noilor tehnici capabile să-și urmărească fondurile în jurul blockchain-ului criptomonedelor.

Pe darknet a fost lansat un nou serviciu ce oferă infractorilor o modalitate de a verifica cât de „curate” sunt monedele lor digitale.

„Vedem că infractorii încep să lupte împotriva analizei blockchain și acest serviciu este o premieră”, a explicat dr. Tom Robinson, om de știință șef și fondator al furnizorului de analize Elliptic, care a descoperit site-ul web.

„Se numește Antinalysis, iar infractorii își pot verifica propriile portofele Bitcoin și pot vedea dacă vreo asociere cu activitate infracțională ar putea fi semnalată de autorități”, a spus dr. Robinson.

Elliptic spune că descoperirea arată cât de sofisticate sunt rețelele de criminalitate cibernetică și cât de îngrijorați sunt criminalii de a fi prinși.

„Este o tehnică foarte valoroasă. Dacă fondurile dvs. sunt afectate, puteți face mai multe spălări și puteți încerca să eliminați această asociere cu activitatea criminală până când aveți monede curate”, a spus el.

Dr. Robinson spune că este o nouă tendință care ar putea face munca lor și cea a forțelor de ordine mai dificile. Dar, din fericire, cercetătorii săi care l-au testat spun că serviciul nu funcționează foarte bine în acest moment.

„De fapt, nu a fost foarte bun în identificarea legăturilor către site-uri criminale. Cu toate acestea, inevitabil se va îmbunătăți în timp. Deci, cred că va fi o capacitate semnificativă pentru infractori și spălători de bani în viitor”.

Guvernele din întreaga lume, inclusiv în China, Emiratele Arabe Unite și Marea Britanie, încearcă să se lupte cu problema tot mai mare a spălării banilor prin criptomonede.

Au existat unele arestări de profil înalt datorită urmăririi criptomonedelor – cum ar fi adolescentul american Graham Ivan Clark, care se află în prezent în închisoare pentru că a creat unul dintre cei mai mari hacks din rețelele sociale.

Clark a găsit o modalitate de a prelua conturile de Twitter ale zeci de vedete, inclusiv Kim Kardashian, Elon Musk, Bill Gates și Joe Biden.

Clark și echipa sa de hackeri au postat apoi pe un anunț pentru o înșelătorie cu criptomonede, primind sute de transferuri de la public în speranța că vor încasa din falsul cadou.

În doar câteva ore, Clark a câștigat peste 100.000 de dolari și a început procesul de mutare a fondurilor pentru a-și ascunde urmele.

Nu a funcționat. În foaia de acuzație împotriva sa, Departamentul de Justiție al SUA a spus că ofițerii „au analizat cu succes blockchain-ul și tranzacțiile Bitcoin anonimizate, permițând identificarea” hackerilor.

Clark, acum în vârstă de 18 ani, a pledat vinovat și execută trei ani într-o închisoare din Florida.

O altă tendință care privește autoritățile este utilizarea sporită a așa-numitelor monede de confidențialitate. Acestea sunt criptomonede precum Monero care oferă mai mult anonimat decât monedele obișnuite precum Bitcoin.

În unele cazuri de extorcare, hackerii cer acum victimelor să plătească folosind aceste monede în schimbul unei reduceri.

Din nou, aceasta este o tendință care încă nu a decolat pe deplin și Kim Grauer, director de cercetare la firma de analiză a criptomonedelor Chainalysis, spune că această metodă are dezavantaje pentru infractori.

„Monedele de confidențialitate nu au fost adoptate în măsura în care ne putem aștepta. Motivul principal este că nu sunt la fel de lichide ca Bitcoin și alte criptomonede.

Criptomoneda este utilă numai dacă puteți cumpăra și vinde bunuri și servicii sau puteți încasa bani în mainstream, iar acest lucru este mult mai dificil cu monedele de confidențialitate.”

#truc #hacker #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.