Trump presează Ucraina: Semnați acum acordul privind metalele rare

Președintele american Donald Trump s-a declarat nemulțumit de întârzierea semnării acordului economic dintre Washington și Kiev în domeniul metalelor rare. Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa socială, Truth Social, Trump a criticat administrația de la Kiev, condusă de Volodimir Zelenski, pentru faptul că nu a finalizat încă documentele necesare: „Semnarea acordului întârzie deja de cel puțin trei săptămâni. Sper că va fi semnat imediat”.

În aceeași postare, Trump a transmis un mesaj optimist și în ceea ce privește negocierile pentru un acord de pace între Rusia și Ucraina, afirmând că „lucrurile decurg bine” și că „succesul pare să fie aproape”.

Pe 18 aprilie, Ucraina și SUA au semnat un memorandum de înțelegere privind încheierea unui acord în sectorul mineralelor strategice. Documentul a consacrat intenția ambelor părți de a dezvolta o cooperare amplă în acest domeniu. Potrivit vicepremierului și ministrului Economiei al Ucrainei, Iulia Sviridenko, viitorul acord va atrage investiții, va sprijini modernizarea infrastructurii și va consolida parteneriatul bilateral.

La rândul său, președintele Volodimir Zelenski a precizat că echipele juridice din Ucraina și SUA lucrează intens la finalizarea textului acordului, care va trebui ulterior ratificat de Parlamentul ucrainean.

Recent, ministrul ucrainean al Finanțelor, Serghei Marcenko, a declarat că semnarea documentului nu este așteptată în această săptămână, subliniind că, deși au fost înregistrate progrese, anumite aspecte încă necesită negocieri. Marcenko, alături de premierul Denis Șmîhal și alți oficiali, se afla la Washington pentru sesiunile de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale.

Potrivit Reuters, acordul privind mineralele strategice face parte dintr-un plan mai amplu de pace propus de Statele Unite în cadrul negocierilor de la Paris din 17 aprilie.

#acord #Kiev #SUA #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană pregătește cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând în special veniturile acesteia din petrol și infrastructura energetică strategică, potrivit unor surse citate de Financial Times. Comisia Europeană ar urma să propună marți reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc de la 60 la 45 de dolari pe baril și interzicerea completă a exploatării conductelor „Nord Stream”.

Măsurile sunt motivate de dorința de a priva Moscova de miliarde de dolari anual și de a preveni orice reluare a cooperării energetice între Rusia și UE, în special prin Germania. Sursele indică faptul că noul cancelar german, Friedrich Merz, ar fi convenit deja cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, interzicerea definitivă a „Nord Stream”, inclusiv în contextul discuțiilor discrete între oameni de afaceri ruși și americani despre o eventuală relansare parțială a „Nord Stream 2”.

Pe lângă plafonul mai sever pentru exportul de petrol, noul pachet ar putea include sancționarea suplimentară a unor bănci și companii maritime ruse, precum și o listă extinsă de petroliere aflate în serviciul Moscovei. De asemenea, UE ar urma să ofere garanții legale Belgiei, unde sunt înghețate peste 190 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Băncii Centrale a Rusiei, pentru a o proteja de eventuale procese lansate de Kremlin.

Estimările ucrainene indică faptul că o oprire totală a exporturilor de petrol ar putea priva Rusia de până la 60 de miliarde de dolari anual — o sumă comparabilă cu cheltuielile Moscovei pentru războiul din Ucraina. Cu toate acestea, eficiența măsurii este incertă, în condițiile în care Rusia a reușit până acum să ocolească o parte din sancțiunile occidentale prin intermediul așa-numitei „flote fantomă” și a asigurătorilor proprii.

În paralel, în Statele Unite, un proiect de lege aflat în Senat propune impunerea unor tarife vamale de 500% țărilor care continuă să achiziționeze resurse energetice din Rusia. Totuși, administrația de la Washington ezită să susțină pe deplin aceste măsuri, iar președintele Donald Trump a comparat recent conflictul dintre Rusia și Ucraina cu „o bătaie între copii” care ar trebui poate lăsați „să se certe până la epuizare”.

Potrivit FT, Comisia Europeană speră să obțină un consens asupra noului pachet de sancțiuni până la sfârșitul lunii iulie. Până acum, UE a reușit să depășească obiecțiile unor state ca Ungaria, cunoscută pentru opoziția față de sancțiunile antirusești.