Trump vrea reduceri de taxe, dar costă America 2,4 trilioane de dolari

Biroul pentru Buget al Congresului (CBO) al SUA a revizuit în scădere estimarea privind impactul bugetar al noului proiect de lege fiscal propus de președinte Donald Trump, evaluând că acesta va adăuga aproximativ 2,4 trilioane de dolari la datoria națională, în prezent situată la 36,2 trilioane, scrie Reuters.

Evaluarea actualizată vine după ce Elon Musk, un aliat influent al lui Trump, a criticat dur proiectul, catalogându-l drept o „abominație dezgustătoare”. Declarația a oferit muniție politică republicanilor conservatori, cunoscuți drept „deficit hawks”, care se opun vehement creșterii datoriei publice.

Într-o estimare anterioară, CBO prognozase că legea republicană, adoptată pe 22 mai fără niciun vot din partea democraților, ar fi urcat datoria cu 3,8 trilioane de dolari în următorul deceniu. Proiectul propune extinderea reducerilor de taxe introduse de Trump în 2017, concomitent cu tăieri semnificative de cheltuieli, în special în programul Medicaid destinat persoanelor cu venituri reduse.

Noua estimare ține cont de modificările aduse în ultimele zile înainte ca liderii republicani să forțeze adoptarea legii în Camera Reprezentanților. În pofida criticilor lui Musk – care anterior făcuse promisiuni ambițioase de reducere a cheltuielilor bugetare cu 2 trilioane de dolari, dar a părăsit echipa fără rezultate notabile – Casa Albă și conducerea republicană din Congres încearcă să minimalizeze impactul declarațiilor sale.

„Respectăm ce a realizat Elon cu DOGE, dar aici avem o diferență de opinie”, a declarat John Thune, liderul majorității republicane din Senat.

Analiza actualizată ar putea influența substanțial Senatul, controlat de republicani, care pregătește propria variantă a legii în următoarele săptămâni. Cu o majoritate fragilă de 53 la 47, republicanii sunt divizați: unii cer eliminarea tăierilor de 700 de miliarde de dolari din Medicaid, alții vor să renunțe la reducerile fiscale susținute de Trump pentru veniturile din ore suplimentare, bacșișuri sau pensii de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #buget #SUA #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.