Trump vrea reduceri de taxe, dar costă America 2,4 trilioane de dolari

Biroul pentru Buget al Congresului (CBO) al SUA a revizuit în scădere estimarea privind impactul bugetar al noului proiect de lege fiscal propus de președinte Donald Trump, evaluând că acesta va adăuga aproximativ 2,4 trilioane de dolari la datoria națională, în prezent situată la 36,2 trilioane, scrie Reuters.

Evaluarea actualizată vine după ce Elon Musk, un aliat influent al lui Trump, a criticat dur proiectul, catalogându-l drept o „abominație dezgustătoare”. Declarația a oferit muniție politică republicanilor conservatori, cunoscuți drept „deficit hawks”, care se opun vehement creșterii datoriei publice.

Într-o estimare anterioară, CBO prognozase că legea republicană, adoptată pe 22 mai fără niciun vot din partea democraților, ar fi urcat datoria cu 3,8 trilioane de dolari în următorul deceniu. Proiectul propune extinderea reducerilor de taxe introduse de Trump în 2017, concomitent cu tăieri semnificative de cheltuieli, în special în programul Medicaid destinat persoanelor cu venituri reduse.

Noua estimare ține cont de modificările aduse în ultimele zile înainte ca liderii republicani să forțeze adoptarea legii în Camera Reprezentanților. În pofida criticilor lui Musk – care anterior făcuse promisiuni ambițioase de reducere a cheltuielilor bugetare cu 2 trilioane de dolari, dar a părăsit echipa fără rezultate notabile – Casa Albă și conducerea republicană din Congres încearcă să minimalizeze impactul declarațiilor sale.

„Respectăm ce a realizat Elon cu DOGE, dar aici avem o diferență de opinie”, a declarat John Thune, liderul majorității republicane din Senat.

Analiza actualizată ar putea influența substanțial Senatul, controlat de republicani, care pregătește propria variantă a legii în următoarele săptămâni. Cu o majoritate fragilă de 53 la 47, republicanii sunt divizați: unii cer eliminarea tăierilor de 700 de miliarde de dolari din Medicaid, alții vor să renunțe la reducerile fiscale susținute de Trump pentru veniturile din ore suplimentare, bacșișuri sau pensii de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #buget #SUA #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al Rusiei, bazat pe exportul de petrol în schimbul tehnologiilor și bunurilor de consum, se apropie de final. Potrivit șefului Rosnedra, Oleg Kazanov, rezervele rentabile de petrol din țară ar mai ajunge pentru aproximativ 25 de ani de extracție la nivelul actual.

Din totalul potențialului de resurse estimat de Ministerul Mediului la 81,6 miliarde tone, doar 13,2 miliarde tone (circa 16%) pot fi considerate rentabile. În plus, aproape toate zăcămintele identificate – 96% din fondul de resurse – sunt deja exploatate. „Oricât am stimula extracția la câmpurile existente, mai devreme sau mai târziu ele se vor termina”, a declarat Kazanov, citat de Izvestia.

Încercările de a descoperi noi rezerve majore s-au soldat cu rezultate minime. În 2024 au fost identificate 39 de zăcăminte, cu rezerve totale de doar 21 milioane tone, cantitate pe care Rusia o extrage în aproximativ două săptămâni la ritmul actual de producție (520 milioane tone pe an). „E ridicol”, comentează expertul în energie Mihail Krutiihin, subliniind că multe dintre aceste resurse nici nu pot fi considerate rezerve dovedite.

În realitate, creșterea raportată a rezervelor în 2024 (592 milioane tone) provine în mare parte din reexplorarea și forarea de sonde suplimentare în câmpuri vechi, deschise încă din perioada sovietică. Spațiul pentru noi descoperiri este extrem de limitat, întrucât principalele regiuni bogate în petrol sunt deja exploatate de decenii, remarcă profesorul Valeri Andrianov de la Universitatea Financiară din Moscova.

Guvernul rus recunoaște problema. În Strategia energetică până în 2050, adoptată în aprilie, se prevede că, fără investiții și tehnologii noi, extracția va începe să scadă accentuat: de la 520 milioane tone în prezent la 477 milioane tone în 2036 și 287 milioane tone în 2050. Exporturile ar urma să se reducă de trei ori, de la 234 la 79 milioane tone anual.

În scenariul pesimist, marcat de sancțiuni mai dure și de tranziția rapidă a lumii la energie verde, extracția s-ar putea prăbuși la 171 milioane tone pe an, iar exporturile s-ar reduce la zero.

„Dacă scad rezervele rentabile, Kremlinul va fi pus în fața unei dileme: ori acceptă diminuarea veniturilor bugetare din petrol, ori va trebui să subvenționeze industria prin reduceri de taxe, ceea ce, de fapt, tot o lovitură pentru buget ar fi”, avertizează Krutiihin.