Turcia a ajuns la importuri record de petrol rusesc. Cine rămâne principalul client al Moscovei

În luna noiembrie a acestui an, importul de petrol rusesc în Turcia va atinge un nivel record. În același timp, comercianții se așteaptă ca achizițiile de petrol rusesc de către alți principali cumpărători – India și China – să rămână stabile, scrie Reuters cu referire la datele Bursei de Valori și Companiei de Informații Financiare (LSEG).

Comercianții se așteaptă ca transporturile de petrol rusesc către Turcia în această lună să depășească cele 1,4 milioane tone din octombrie 2023 și să depășească vârful istoric de 1,43 milioane tone din octombrie 2022.

Potrivit LSEG, Turcia a cumpărat peste 800.000 de tone de petrol ”Ural” din porturile rusești în perioada 1-15 noiembrie, adică cu 200.000 de tone mai mult decât în aceeași perioadă din octombrie.

Turcia importă mai mult petrol rusesc ieftin după ce cea mai mare rafinărie a sa, STAR, deținută de compania SOCAR din Azerbaidjan, a încheiat un acord cu Lukoil pentru livrări urgente.

Lukoil a început să furnizeze țiței Ural către STAR în octombrie și este de așteptat să furnizeze aproximativ 100.000 de barili pe zi în această lună, echivalentul a jumătate din capacitatea rafinăriei.

Potrivit datelor LSEG, India a rămas cel mai mare cumpărător de mărfuri petroliere rusești, în octombrie cumpărând cel puțin 5 milioane de tone de petrol.

Transporturile către India sunt estimate la doar 800.000 de tone între 1 și 15 noiembrie, dar această cifră ar putea crește, deoarece multe nave cisterne care se îndreaptă spre porturile indiene indică inițial alte destinații sau nu au deloc destinație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol. rusia #Turcia #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.