Turcia a refuzat să reia activitatea sistemului de plăți „Mir”

Autoritățile din Turcia nu discută despre reluarea activității sistemului de plăți rusesc „Mir” în țară, a declarat o sursă dintr-o bancă de stat turcă pentru agenția „RIA Novosti”. De asemenea, conform aceleiași surse, băncile de stat nu au primit nicio instrucțiune cu privire la soluționarea problemelor legate de transferurile bancare între Turcia și Rusia.

Anterior, viceprimarul Ankarei, Emre Dogan, a declarat că intenționează să propună guvernului turc să reia utilizarea sistemului de plăți rusesc în țară. Cinci bănci turcești acceptau anterior cardurile „Mir”, dar au încetat să le mai utilizeze din cauza amenințărilor de sancțiuni secundare. În februarie 2024, Departamentul Trezoreriei SUA a impus sancțiuni împotriva operatorului „Mir” – Sistemul Național de Plăți cu Carduri. În urma acestui fapt, toate țările „prietenoase” au încetat să mai accepte cardurile rusești.

De la începutul acestui an, băncile turcești au început să refuze plățile din Rusia. Autoritățile ruse au încercat să negocieze cu Ankara, dar până la începutul toamnei aproape toate băncile din Turcia au decis să înceteze să mai gestioneze tranzacțiile legate de Rusia și Belarus, a relatat o sursă familiarizată cu situația pentru agenția TASS. Conform acelei surse, toate instituțiile de credit turcești cu participare străină au încetat deja să efectueze plăți pentru companiile rusești, iar acum intenționează să li se alăture și băncile de stat și private fără parteneri externi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mir #carduri #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. În același timp, populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

În ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20–64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.