Turcia a refuzat să reia activitatea sistemului de plăți „Mir”

20 Sept. 2024, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
20 Sept. 2024, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Autoritățile din Turcia nu discută despre reluarea activității sistemului de plăți rusesc „Mir” în țară, a declarat o sursă dintr-o bancă de stat turcă pentru agenția „RIA Novosti”. De asemenea, conform aceleiași surse, băncile de stat nu au primit nicio instrucțiune cu privire la soluționarea problemelor legate de transferurile bancare între Turcia și Rusia.

Anterior, viceprimarul Ankarei, Emre Dogan, a declarat că intenționează să propună guvernului turc să reia utilizarea sistemului de plăți rusesc în țară. Cinci bănci turcești acceptau anterior cardurile „Mir”, dar au încetat să le mai utilizeze din cauza amenințărilor de sancțiuni secundare. În februarie 2024, Departamentul Trezoreriei SUA a impus sancțiuni împotriva operatorului „Mir” – Sistemul Național de Plăți cu Carduri. În urma acestui fapt, toate țările „prietenoase” au încetat să mai accepte cardurile rusești.

De la începutul acestui an, băncile turcești au început să refuze plățile din Rusia. Autoritățile ruse au încercat să negocieze cu Ankara, dar până la începutul toamnei aproape toate băncile din Turcia au decis să înceteze să mai gestioneze tranzacțiile legate de Rusia și Belarus, a relatat o sursă familiarizată cu situația pentru agenția TASS. Conform acelei surse, toate instituțiile de credit turcești cu participare străină au încetat deja să efectueze plăți pentru companiile rusești, iar acum intenționează să li se alăture și băncile de stat și private fără parteneri externi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!