Turcia a refuzat să reia activitatea sistemului de plăți „Mir”

Autoritățile din Turcia nu discută despre reluarea activității sistemului de plăți rusesc „Mir” în țară, a declarat o sursă dintr-o bancă de stat turcă pentru agenția „RIA Novosti”. De asemenea, conform aceleiași surse, băncile de stat nu au primit nicio instrucțiune cu privire la soluționarea problemelor legate de transferurile bancare între Turcia și Rusia.

Anterior, viceprimarul Ankarei, Emre Dogan, a declarat că intenționează să propună guvernului turc să reia utilizarea sistemului de plăți rusesc în țară. Cinci bănci turcești acceptau anterior cardurile „Mir”, dar au încetat să le mai utilizeze din cauza amenințărilor de sancțiuni secundare. În februarie 2024, Departamentul Trezoreriei SUA a impus sancțiuni împotriva operatorului „Mir” – Sistemul Național de Plăți cu Carduri. În urma acestui fapt, toate țările „prietenoase” au încetat să mai accepte cardurile rusești.

De la începutul acestui an, băncile turcești au început să refuze plățile din Rusia. Autoritățile ruse au încercat să negocieze cu Ankara, dar până la începutul toamnei aproape toate băncile din Turcia au decis să înceteze să mai gestioneze tranzacțiile legate de Rusia și Belarus, a relatat o sursă familiarizată cu situația pentru agenția TASS. Conform acelei surse, toate instituțiile de credit turcești cu participare străină au încetat deja să efectueze plăți pentru companiile rusești, iar acum intenționează să li se alăture și băncile de stat și private fără parteneri externi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mir #carduri #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.