Turcia a refuzat să reia activitatea sistemului de plăți „Mir”

Autoritățile din Turcia nu discută despre reluarea activității sistemului de plăți rusesc „Mir” în țară, a declarat o sursă dintr-o bancă de stat turcă pentru agenția „RIA Novosti”. De asemenea, conform aceleiași surse, băncile de stat nu au primit nicio instrucțiune cu privire la soluționarea problemelor legate de transferurile bancare între Turcia și Rusia.

Anterior, viceprimarul Ankarei, Emre Dogan, a declarat că intenționează să propună guvernului turc să reia utilizarea sistemului de plăți rusesc în țară. Cinci bănci turcești acceptau anterior cardurile „Mir”, dar au încetat să le mai utilizeze din cauza amenințărilor de sancțiuni secundare. În februarie 2024, Departamentul Trezoreriei SUA a impus sancțiuni împotriva operatorului „Mir” – Sistemul Național de Plăți cu Carduri. În urma acestui fapt, toate țările „prietenoase” au încetat să mai accepte cardurile rusești.

De la începutul acestui an, băncile turcești au început să refuze plățile din Rusia. Autoritățile ruse au încercat să negocieze cu Ankara, dar până la începutul toamnei aproape toate băncile din Turcia au decis să înceteze să mai gestioneze tranzacțiile legate de Rusia și Belarus, a relatat o sursă familiarizată cu situația pentru agenția TASS. Conform acelei surse, toate instituțiile de credit turcești cu participare străină au încetat deja să efectueze plăți pentru companiile rusești, iar acum intenționează să li se alăture și băncile de stat și private fără parteneri externi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mir #carduri #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statutul special al Portului Internațional Liber „Giurgiulești” ar putea fi extins dincolo de 2030, iar terenurile pe care este amplasat ar urma să fie transmise în drept de superficie până la 31 decembrie 2075, potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

În nota informativă se arată explicit că legislația actuală ”nu reglementează alte aspecte de funcționare a PILG după anul 2030”, iar „nesincronizarea perioadei de transmitere a terenului către Investitorul General și perioada de expirare a legii prenotate, generează incoerență și confuzie pentru agenții economici rezidenți ai portului și Investitorul General”. Autorii susțin că intervenția este necesară pentru „asigurarea unui cadru normativ transparent, coerent și previzibil”, în vederea dezvoltării continue a obiectivului de infrastructură strategică.

Proiectul prevede că terenurile principale ale portului, cu suprafețele de 9,5748 ha și 45,6547 ha, precum și cele pentru extindere, rămân bunuri din domeniul public al statului, dar sunt transmise Investitorului General în drept de superficie până la 31 decembrie 2075. Se introduce și obligația plății unei redevențe anuale către bugetul de stat, achitată anticipat până la 31 ianuarie, care „se constituie ca venit la bugetul de stat și poate fi ajustată periodic în funcție de parametrii economici relevanți și a evaluărilor independente”. Potrivit analizei de impact, acest mecanism „urmează să crească veniturile la bugetul public național”.

La expirarea dreptului de superficie, toate construcțiile realizate pe teren vor reveni statului, fără compensație dacă au fost amortizate sau cu despăgubiri egale cu valoarea contabilă în cazul în care nu sunt integral amortizate.

Documentul mai prevede că, după 2030, regimul vamal și fiscal al portului va fi aliniat la normele Uniunii Europene în materie de concurență și regimuri vamale. Totodată, impozitul pe venitul rezidenților va fi aplicat conform regimului general al Republicii Moldova.

Potrivit noite informative, la sfârșitul anului 2025 în PILG erau înregistrate 74 de companii rezidente. Valoarea totală a investițiilor realizate până la 31 decembrie 2024 a constituit 137,3 milioane dolari, dintre care 57,2 milioane dolari, adică aproximativ 47,7%, au fost investite de Investitorul General, ÎCS „Danube Logistics” SRL. Numărul mediu al angajaților companiilor din port a fost de 806 persoane la finele anului 2024.

În 2024, volumul total de mărfuri transbordate prin port a constituit 1,8 milioane tone, chiar dacă a fost în scădere cu 20,9% față de anul precedent. În același an, rezidenții au achitat impozite și taxe în sumă totală de peste 1,43 miliarde de lei, dintre care 645 milioane lei accize și 679,8 milioane lei TVA.

Autorii proiectului argumentează că Portul Internațional Liber „Giurgiulești” „confirmă statutul de infrastructură de transport de importanță strategică pentru Republica Moldova”, iar continuitatea activității și dezvoltării acestuia „devine crucială pentru asigurarea securității economice și dezvoltării Republicii Moldova”.

Precizăm că, ieri, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat că va finaliza în scurt timp tranzacția de vânzare a companiei Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești (GIFP), către Portul Constanța. Contractul de vânzare-cumpărare a acțiunilor, suma căruia nu a fost anunțată, a fost semnat la 31 decembrie 2025 și a fost aprobat de partea română pe 12 februarie.