Turcia începe să scoată gaze din cel mai mare zăcământ din Marea Neagră. Vrea să vândă și Europei

Turcia începe joi să scoată gaze naturale din cel mai mare zăcământ din Marea Neagră, descoperit în perioada 2020-2022, oferind președintelui Recep Tayyip Erdogan ocazia de a reduce prețurile energiei de consum cu mai puțin de o lună înaintea alegerilor.

Zăcământul denumit de turci Sakarya va furniza 10 milioane de metri cubi pe zi în primă fază, ajungând la 40 de milioane de metri cubi pe zi până în 2027-2028, a declarat compania de stat Turkish Petroleum, scrie World Oil.

Această cantitate din prima fază ar fi suficientă pentru a acoperi aproximativ un sfert din consumul curent al Turciei. Ministrul Energiei, Fatih Donmez, a declarat că gazul va fi produs mai ieftin decât cel importat.

Turkish Petroleum speră să exporte o parte din gaz, inclusiv în Europa, a declarat președintele companiei Melih Han Bilgin în timpul unei vizite la unitatea de producție din Zonguldak, pe coasta de sud a Mării Negre.

Momentan nu este clar cât de mult gaz ar putea exporta Turcia, dar are deja conexiuni de conducte cu Bulgaria și Grecia care ar putea transporta gaze în Europa. Dacă iarna viitoare va fi foarte frig, continentul s-ar putea confrunta cu o penurie de combustibil și s-ar putea observa o cerere crescută pentru provizii de gaze non-rusești.

Rusia a redus majoritatea fluxurilor de gaze din conducte către Uniunea Europeană în urma sancțiunilor impuse după invazia Ucrainei. Cu toate acestea, Turcia a extins cooperarea cu Rusia. Cele două țări plănuiesc să transforme vestul Turciei într-un hub regional pentru comerțul și tranzitul de gaze.

Turkish Petroleum spune că zăcământul Sakarya are o rezervă de 710 miliarde de metri cubi de gaze, care valorează în jur de 500 de miliarde de dolari.

Dacă va avea succes în Marea Neagră, Turkish Petroleum vrea să scoată gaze și din alte părți. A făcut deja echipă cu Sonatrach din Algeria pentru a căuta petrol și gaze în regiune și a purtat discuții cu alte companii, inclusiv cu Petronas Gas Bhd din Malaezia și Petroleo Brasileiro SA din Brazilia.

Potrivit Financial Times, Turcia este un mare importator de energie și aproape tot gazul pe care îl consumă provine din străinătate, ceea ce face din proiectul Sakarya un impuls semnificativ pentru sectorul energetic al țării.

Importurile nete de energie ale Turciei, care includ petrol, gaze și alte produse, au fost în valoare de 80 de miliarde de dolari anul trecut, un factor important al deficitului său de cont curent, arată datele băncii centrale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Turcia #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.