Turcia începe să scoată gaze din cel mai mare zăcământ din Marea Neagră. Vrea să vândă și Europei

Turcia începe joi să scoată gaze naturale din cel mai mare zăcământ din Marea Neagră, descoperit în perioada 2020-2022, oferind președintelui Recep Tayyip Erdogan ocazia de a reduce prețurile energiei de consum cu mai puțin de o lună înaintea alegerilor.

Zăcământul denumit de turci Sakarya va furniza 10 milioane de metri cubi pe zi în primă fază, ajungând la 40 de milioane de metri cubi pe zi până în 2027-2028, a declarat compania de stat Turkish Petroleum, scrie World Oil.

Această cantitate din prima fază ar fi suficientă pentru a acoperi aproximativ un sfert din consumul curent al Turciei. Ministrul Energiei, Fatih Donmez, a declarat că gazul va fi produs mai ieftin decât cel importat.

Turkish Petroleum speră să exporte o parte din gaz, inclusiv în Europa, a declarat președintele companiei Melih Han Bilgin în timpul unei vizite la unitatea de producție din Zonguldak, pe coasta de sud a Mării Negre.

Momentan nu este clar cât de mult gaz ar putea exporta Turcia, dar are deja conexiuni de conducte cu Bulgaria și Grecia care ar putea transporta gaze în Europa. Dacă iarna viitoare va fi foarte frig, continentul s-ar putea confrunta cu o penurie de combustibil și s-ar putea observa o cerere crescută pentru provizii de gaze non-rusești.

Rusia a redus majoritatea fluxurilor de gaze din conducte către Uniunea Europeană în urma sancțiunilor impuse după invazia Ucrainei. Cu toate acestea, Turcia a extins cooperarea cu Rusia. Cele două țări plănuiesc să transforme vestul Turciei într-un hub regional pentru comerțul și tranzitul de gaze.

Turkish Petroleum spune că zăcământul Sakarya are o rezervă de 710 miliarde de metri cubi de gaze, care valorează în jur de 500 de miliarde de dolari.

Dacă va avea succes în Marea Neagră, Turkish Petroleum vrea să scoată gaze și din alte părți. A făcut deja echipă cu Sonatrach din Algeria pentru a căuta petrol și gaze în regiune și a purtat discuții cu alte companii, inclusiv cu Petronas Gas Bhd din Malaezia și Petroleo Brasileiro SA din Brazilia.

Potrivit Financial Times, Turcia este un mare importator de energie și aproape tot gazul pe care îl consumă provine din străinătate, ceea ce face din proiectul Sakarya un impuls semnificativ pentru sectorul energetic al țării.

Importurile nete de energie ale Turciei, care includ petrol, gaze și alte produse, au fost în valoare de 80 de miliarde de dolari anul trecut, un factor important al deficitului său de cont curent, arată datele băncii centrale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Turcia #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.