Turiştii bogaţi care vin în Europa vor cumpăra mai multe bunuri de lux

Turiştii bogaţi care vin în Europa ar urma să sprijine vânzările grupurilor de lux LVMH, Kering şi Hermes în trimestrul doi din 2022. Astfel, companiile vor compensa impactul restricţiilor din China, transmite Reuters.

Casele de modă din Franţa şi Italia văd o majorare a cererii în urma pandemiei, în timp ce cumpărătorii încă îşi cheltuie economiile făcute în timpul restricţiilor, în pofida turbulenţelor de pe pieţe şi a creşterii preţurilor.

Deprecierea euro faţă de dolar, care va spori probabil câştigurile grupurilor de lux din Europa, îi încurajează pe vizitatorii americani să cheltuie mai mult.

„Consumatorii americani care călătoresc în Europa se poartă de parcă nu ar exista ziua de mâin”, susţine Mario Ortelli, de la firma de consultanţă în domeniul fuziunilor şi achiziţiilor companiilor de lux Ortelli & Co, previzionând că ei vor majora vânzările din acest sector pe continent. „Continuăm să vedem o cerere ridicată pe piaţă, consumatori de toate naţionalităţile cheltuind masiv după restricţiile din pandemie. Situaţia încă nu s-a normalizat”, apreciază Luca Solca, analist la Bernstein.

Totuşi, restricţiile din China încă aruncă o umbră asupra câştigurilor în trimestrul doi din 2022. Conform estimărilor Barclays, pe segmentul de lux, vânzările în China au scăzut în perioada aprilie – iunie 2022 cu 40%, în timp ce pe plan global vânzările au urcat cu aproximativ 11%, jumătate din ritmul înregistrat în trimestrul precedent.

Anul trecut, Statele Unite au depăşit Europa, devenind cea mai mare piaţă mondială de lux, şi atrăgând investiţii în noi magazine de la brandurile din Europa.

Analiştii UBS se aşteaptă în trimestrul doi din 2022 la o creştere a vânzărilor de 17% la LVMH, de 12% la Kering şi de 16% la Hermes.

#turisti bogati #LVMH #lux #Europa #turisti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Maxim Brăila, cunoscut în trecut pentru declarațiile sale elogioase la adresa președintelui rus Vladimir Putin, a fost numit în funcția de consilier pentru soluționarea contestațiilor în cadrul Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC). Numirea sa a fost votată de 57 de deputați în cadrul ședinței plenare a Parlamentului.

Decizia a venit în urma unui concurs public organizat de Comisia economie, buget și finanțe, care l-a propus pentru un mandat de șapte ani, fără posibilitate de reînnoire. Brăila este licențiat în drept, magistru în științe economice și drept public, și urmează studii de doctorat la Universitatea de Studii Europene din Moldova. El a activat atât în sectorul public, cât și în cel privat, inclusiv în poziții de conducere.

Agenția pentru Soluționarea Contestațiilor este un organ colegial format din șapte consilieri, inclusiv directorul general, iar atribuțiile acesteia vizează examinarea contestațiilor în cadrul achizițiilor publice.

Maxim Brăila a apărut pentru prima dată în atenția opiniei publice în mai 2011, când, fiind elev în clasa a XII-a, s-a înscris în cursa electorală pentru Consiliul Municipal Chișinău, ca independent. A obținut puțin peste 200 de voturi, adică 0,06% din sufragii.

În acea campanie, Brăila declara că vrea să fie „un politician de tipul lui Vladimir Putin – un lider adevărat care se gândește la cetățeni”, subliniind totuși că nu susține regimul nedemocratic de la Moscova. Ulterior, a afirmat că a ales să nu se alinieze partidelor politice pentru a nu fi controlat de „mafioți și oligarhi”, potrivit unui material al Europei Libere.

Numirea sa într-o funcție-cheie într-o instituție cu rol esențial în integritatea proceselor de achiziții publice ridică semne de întrebare legate de evoluția ideologică a fostului candidat independent și de criteriile de integritate care au stat la baza selecției.