Ucraina a impus restricții la exporturile de cereale spre România și Republica Moldova

Ucraina a impus restricţii temporare privind exporturile de cereale pe calea ferată spre România şi Republica Moldova, din cauza numărului mare de vagoane aflate la puncte de trecere a frontierei, a anunţat vineri firma de consultanţă APK-Infrom, transmite Reuters.

După ce porturile sale de la Marea Neagră au fost blocate de Rusia, Ucraina a fost forţată să utilizeze calea ferată drept principala rută pentru exporturile de cereale, ceea ce a condus la aglomerarea vagoanelor de cale ferată la punctele de trecere a frontierei.

Anterior, autorităţile de la Kiev au suspendat exporturile de cereale pe calea ferată spre Polonia.

Potrivit APK-Infrom, restricţiile cu privire la exporturile de cereale pe calea ferată spre România au început în data de 4 mai, iar din data de 5 mai au fost introduse restricţii şi spre Republica Moldova precum şi spre porturile ucrainene de la Dunăre.

Joi, Ministerul ucrainean al Agriculturii a informat în mod oficial că exporturile de cereale în sezonul agricol 2021/2022, care a început în luna iulie 2021, au ajuns la 46 milioane de tone, cifră care include şi 132.000 de tone exportate de la începutul lunii mai.

Anterior, o serie de oficiali din sectorul agricol au estimat că în luna martie a acestui an Ucraina a exportat 300.000 de tone de cereale în timp ce analiştii de la APK-Inform susţin că în luna aprilie exporturile de cereale s-au ridicat la 923.000 de tone.

Comparativ, înainte de invazia rusească, Ucraina exporta pe mare până la şase milioane de tone de produse agricole pe lună, notează Agerpres.

Mai mulţi oficiali din Ministerele Agriculturii şi Transporturilor din Ucraina au anunţat că ţara vecină vrea să îşi majoreze capacitatea de export a porturilor de la Dunăre, pentru a permite ca cerealele să ajungă în porturile româneşti de la Marea Neagră.

#Cereale #export #restrictii #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că Bugetul PLUS+, în valoare de 8 miliarde de lei, reprezintă un efort substanțial de susținere a măsurilor economice și sociale asumate de Guvern, dar vine cu un preț: creșterea deficitului bugetar estimat la 5,1% din PIB.

„Această rectificare influențează veniturile, cheltuielile și, evident, deficitul. Sunt ajustări atât în bugetul de stat, cât și în bugetul asigurărilor sociale. În acest proiect deja sunt reflectate granturile din partea Uniunii Europene și alte surse externe, precum și domeniile în care vor fi investiți acești bani”, a precizat ministra.

Potrivit ministrei, după rectificare veniturile bugetare ajustate vor fi de 75 miliarde lei și cheltuieli totale de93 miliarde lei. Deficitul bugetar estimat va fi de până la 5,1% din PIB, în condițiile unei implementări complete a tuturor programelor.

Ministra Belous a subliniat că transparența bugetară este asigurată, iar datele privind evoluția deficitului și execuția bugetului sunt publice și disponibile trimestrial pe site-ul Ministerului Finanțelor.

„Dacă până acum invocam lipsa banilor ca obstacol pentru reforme, acum nu mai avem această scuză. Avem suficiente resurse și lichiditate. Este momentul să livrăm rezultate și să onorăm angajamentele asumate”, a declarat Belous.

Ministra a adresat un apel direct agenților economici, încurajându-i să aplice la programele de susținere lansate prin Bugetul PLUS+.

„Invit toți agenții economici să aplice la aceste măsuri. Ministerul Finanțelor își va onora obligațiile. Scopul nostru este să implementăm reformele până la capăt”.