Ucraina a reluat importul de gaze prin Moldova pentru a-și menține sistemele de încălzire iarna

Ucraina a reluat importurile de gaze prin ruta sudică Transbalcanică, care trece prin Republica Moldova, România și Bulgaria, ca răspuns la intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii de gaze și energie, care au redus producția internă cu cel puțin jumătate.

Potrivit operatorului ucrainean de tranzit, miercuri Ucraina a primit 1,1 milioane de metri cubi de gaze prin ruta Transbalcanică, după un import de 0,78 milioane de metri cubi marți. Ruta leagă terminalele de GNL din Grecia de sistemul ucrainean, iar capacitățile pentru transport au fost rezervate de DEPA Commercial (Grecia), D.Trading (filială a DTEK, cea mai mare companie privată de energie din Ucraina) și Axpo Trading (Elveția), cu o cantitate zilnică de aproximativ 0,6 milioane de metri cubi.

În prezent, Ucraina importă zilnic aproape 24 milioane de metri cubi de gaze, dintre care circa 10 milioane din Polonia, 10 milioane din Ungaria și 4 milioane din Slovacia.

Ruta Transbalcanică nu a fost utilizată în septembrie și octombrie, însă reducerea tarifelor de tranzit aprobată de operatorii din Grecia, Bulgaria, România și Moldova a făcut posibilă reluarea transportului. În special, ANRE de la Chișinău a aprobat în octombrie optimizarea produsului de capacitate „Ruta 1”, reducând cu 50% tarifele de transport, în scopul consolidării securității energetice regionale și asigurării aprovizionării Ucrainei în sezonul rece, în contextul atacurilor rusești asupra infrastructurii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#import de gaze #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.