Ucraina primeşte noi arme grele din SUA şi Germania în războiul împotriva Rusiei

Ucraina a primit mai multe sisteme de lansatoare multiple de rachete de fabricaţie germană şi americană, parte a unei serii de livrări de arme grele de înaltă precizie promise de aliaţii săi, a declarat luni ministrul apărării.

Guvernul de la Kiev a implorat în repetate rânduri Occidentul să trimită mai multă artilerie cu rază lungă de acţiune, în timp ce încearcă să întoarcă cursul invaziei ruseşti din 24 februarie şi să atace liniile de aprovizionare şi depozitele de muniţie ruseşti, scrie Reuters.

Moscova a acuzat Occidentul că prelungeşte conflictul oferind Ucrainei mai multe arme şi a declarat că furnizarea de arme cu rază mai lungă de acţiune justifică încercările Rusiei de a extinde controlul asupra unui număr mai mare de teritoriu ucrainean pentru securitatea naţională.

Ucraina a primit patru sisteme de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) fabricate în SUA, a declarat ministrul apărării Oleksii Reznikov.

HIMARS au o rază de acţiune mai mare şi sunt mai precise decât artileria cu rachete din epoca sovietică a Ucrainei, permiţând forţelor ucrainene să lovească ţinte ruseşti care anterior erau de neatins.

Potrivit estimărilor experţilor, Ucraina operează deja până la o duzină de sisteme HIMARS. Armata ucraineană a primit, de asemenea, trei MARS II MLRS, versiunea germană a sistemului de rachete cu lansare multiplă M270 fabricat în SUA. Livrarea a fost anunţată de Christina Lambrecht, ministrul german al apărării, la 26 iulie.

„Cel de-al treilea frate din familia Long Hand – MLRS MARS II din Germania – a ajuns în Ucraina”, a scris Reznikov pe Twitter.

Potrivit specificaţiilor producătorului său Kraus-Maffei Wegmann, MLRS MARS II poate lovi ţinte la o distanţă de până la 70 km, în funcţie de tipul de muniţie pe care îl foloseşte.

Ucraina a primit până în prezent obuziere autopropulsate germane Panzerhaubitze 2000. La 26 iulie, Lambrecht a anunţat, de asemenea, livrarea a cinci sisteme antiaeriene Gepard.

Kievul a declarat anterior că are nevoie de 1.000 de obuziere, 500 de tancuri şi 1.000 de drone, printre alte arme grele, pentru a respinge trupele ruseşti.

#HIMARS #rachete #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat joi o reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, după ce inflația în zona euro a coborât sub obiectivul oficial de 2%. Rata dobânzii la depozite a fost redusă la 2%, de la maximul de 4% atins în 2023.

Decizia vine într-un moment critic pentru economia zonei euro, afectată de creșterea tensiunilor geopolitice, încetinirea creșterii economice și incertitudinile provocate de politicile tarifare agresive ale președintelui american Donald Trump.

Conform datelor publicate recent, inflația în zona euro a ajuns în luna mai la 1,9%, sub ținta BCE și sub așteptările analiștilor. Totuși, ritmul de creștere economică rămâne modest, cu un avans de doar 0,3% în primul trimestru din 2025, ceea ce limitează optimismul privind relansarea economică.

Potrivit comunicatului BCE, decizia de reducere a dobânzilor se bazează pe o reevaluare a perspectivelor inflaționiste, a dinamicii inflației de bază și a eficienței transmiterii politicii monetare.

Un factor de risc major identificat de economiști este politica tarifară promovată de Donald Trump, care amenință să afecteze în mod direct sectoare-cheie ale economiei europene, precum industria siderurgică și cea auto. Tarifele suplimentare anunțate de SUA ar putea afecta competitivitatea exportatorilor europeni și ar adăuga un nou strat de incertitudine economică.

Deși în prezent Uniunea Europeană nu a luat măsuri retaliatorii, liderii blocului au transmis că sunt gata să răspundă, dacă politica tarifară a Washingtonului va continua să escaladeze. În plus, există preocupări privind impactul major al creșterii cheltuielilor pentru apărare asupra bugetelor publice și echilibrelor economice în interiorul zonei euro.

Reducerea dobânzilor marchează începutul unui posibil ciclu de relaxare monetară, însă BCE păstrează un ton precaut, având în vedere fragilitatea economică și volatilitatea geopolitică. Analiștii consideră că ritmul viitor al reducerilor de dobândă va depinde de evoluția inflației, a politicilor comerciale globale și a riscurilor de securitate în Europa.