Ucrainenii i-au țepuit pe ruși! Le-au confiscat active de 1 miliard de dolari

Activele aparţinând cetăţenilor ruşi şi belaruşi confiscate de Ucraina ar putea fi folosite pentru efortul masiv de reconstrucţie după război, a indicat vineri ministrul de finanţe Serhii Marcenko, transmite Reuters.

Guvernul ucrainean a îngheţat active ruse şi belaruse în valoare de circa 44 miliarde de grivne (1,21 miliarde de dolari) de la debutul invaziei ruse, potrivit Biroului pentru Securitate Economică, o agenţie de stat.

‘Căutăm în prezent resursele necesare pentru refacerea critică’, a declarat Marcenko pentru postul public Suspilne, propunând crearea unui fond special ca unică sursă bugetară pentru reconstrucţie.

‘Banii confiscaţi pe teritoriul Ucrainei de la cetăţeni ruşi şi belaruşi pot fi implicaţi în acest fond’, a adăugat el, fără a da alte detalii.

Oficiali ucraineni spun că guvernul va avea nevoie să cheltuiască în jur de 38 miliarde de dolari pentru reconstrucţie doar în 2023. Costurile totale ale reconstrucţiei au fost estimate la 750 miliarde de dolari.

Uniunea Europeană încearcă de asemenea să folosească pentru reconstrucţia post-război activele ruse îngheţate sub sancţiunile impuse de Occident Moscovei, a arătat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, la un summit UE săptămâna trecută.

Prim-ministrul eston Kaja Kallas a spus că este vorba despre aproximativ 300 miliarde de euro, deşi Berlinul şi alţii au avertizat că o confiscare a activelor ar putea fi ilegală.

Moscova a declarat joi că va reacţiona dacă UE va face demersuri pentru a confisca proprietăţi ale statului rus sau ale cetăţenilor săi. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a afirmat că orice astfel de măsură ar însemna ‘furt’.

#active #confiscate #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși numărul persoanelor ocupate este în creștere, munca la negru rămâne prezentă. Aproape unul din cinci angajați lucrează informal, iar în construcții peste jumătate dintre muncitori activează fără acte, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

La sfârșitul trimestrului III 2025, din totalul persoanelor ocupate, 18,7% lucrau informal, iar în sectorul construcțiilor peste 54% dintre muncitori activau fără forme legale.

În același trimestru, populația ocupată a ajuns la 856,0 mii de persoane, în creștere cu 8,1% față de trimestrul anterior. Totuși, munca informală continuă să reprezinte o parte semnificativă a pieței muncii, atât în sectorul agricol, cât și în cel neagricol, unde nivelul ocupării informale este estimat la 10,7%.

Potrivit BNS, forța de muncă a constituit 887,1 mii de persoane, iar rata șomajului s-a redus la 3,5%, în scădere față de trimestrul II. De asemenea, numărul persoanelor inactive a coborât la 1,086,9 mii, femeile și locuitorii din mediul rural continuând să reprezinte principalele grupuri inactive.

Distribuția populației ocupate arată că 61,8% lucrează în sectorul serviciilor, 15,6% în agricultură, 12,4% în industrie și 10,2% în construcții. Majoritatea angajaților sunt salariați (86,5%), iar 88,5% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată.

Pensionarii formează cel mai numeros grup din populația inactivă (44,6%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și persoanele casnice (11,6%). Aproximativ 11,3% dintre inactivi sunt persoane care lucrează sau intenționează să lucreze peste hotare.

Numărul șomerilor, conform definiției BIM, a fost de 31,0 mii persoane, cu 1,8 mii mai puțin decât în trimestrul II. Șomajul afectează mai mult bărbații (56,9%) și populația urbană (58,2%). Tinerii de 15–24 ani rămân grupa cu cea mai mare rată a șomajului — 6,8%.

Populația în afara forței de muncă a constituit 1,086,9 mii de persoane, în scădere cu 5,4% față de trimestrul anterior. Femeile reprezintă 60,1% dintre persoanele inactive, iar mediul rural domină cu 61,8%.