Ucrainenii i-au țepuit pe ruși! Le-au confiscat active de 1 miliard de dolari

Activele aparţinând cetăţenilor ruşi şi belaruşi confiscate de Ucraina ar putea fi folosite pentru efortul masiv de reconstrucţie după război, a indicat vineri ministrul de finanţe Serhii Marcenko, transmite Reuters.

Guvernul ucrainean a îngheţat active ruse şi belaruse în valoare de circa 44 miliarde de grivne (1,21 miliarde de dolari) de la debutul invaziei ruse, potrivit Biroului pentru Securitate Economică, o agenţie de stat.

‘Căutăm în prezent resursele necesare pentru refacerea critică’, a declarat Marcenko pentru postul public Suspilne, propunând crearea unui fond special ca unică sursă bugetară pentru reconstrucţie.

‘Banii confiscaţi pe teritoriul Ucrainei de la cetăţeni ruşi şi belaruşi pot fi implicaţi în acest fond’, a adăugat el, fără a da alte detalii.

Oficiali ucraineni spun că guvernul va avea nevoie să cheltuiască în jur de 38 miliarde de dolari pentru reconstrucţie doar în 2023. Costurile totale ale reconstrucţiei au fost estimate la 750 miliarde de dolari.

Uniunea Europeană încearcă de asemenea să folosească pentru reconstrucţia post-război activele ruse îngheţate sub sancţiunile impuse de Occident Moscovei, a arătat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, la un summit UE săptămâna trecută.

Prim-ministrul eston Kaja Kallas a spus că este vorba despre aproximativ 300 miliarde de euro, deşi Berlinul şi alţii au avertizat că o confiscare a activelor ar putea fi ilegală.

Moscova a declarat joi că va reacţiona dacă UE va face demersuri pentru a confisca proprietăţi ale statului rus sau ale cetăţenilor săi. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a afirmat că orice astfel de măsură ar însemna ‘furt’.

#active #confiscate #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.