UE a redus nivelurile maxim admise pentru metale grele în alimente. Cum afectează sănătatea acestea

Comisia Europeană a stabilit noi niveluri pentru cadmiu și plumb pentru o mare varietate de produse alimentare, anunță ANSVSA. Astfel, alimentele vor trebui să aibă niveluri mai scăzute de metale grele.

La baza acestei decizii a stat concluzia Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și a raportului FAO/OMS, că plumbul poate cauza neurotoxicitate asupra dezvoltării la copiii mici și probleme cardiovasculare și nefrotoxicitate la adulți, dar și faptul că nivelurile actuale de expunere alimentară la plumb ar putea afecta dezvoltarea neurologică a fetușilor, a sugarilor și a copiilor, scrie AlephNews.

În ceea ce privește cadmiul, având în vedere că acesta este toxic pentru rinichi și poate cauza disfuncție renală și doza săptămânală tolerabilă de 2,5 μg/kg, EFSA a concluzionat că există subgrupuri de populație cum ar fi vegetarienii, copiii, fumătorii și persoanele care trăiesc în zone puternic contaminate, la care se poate depăși doza săptămânală tolerabilă de aproape 2 ori. Prin urmare, este necesar ca expunerea actuală a populației la cadmiu să fie redusă.

Prin cele două regulamente, recent adoptate, au fost reduse nivelurile maxime de plumb existente la alimentele pentru sugari și copiii de vârstă mică, organele comestibile de porcine, bovine, păsări de curte sare, ciuperci sălbatice, curcuma proaspătă, ghimbir proaspăt, vinuri licoroase și condiment, precum și nivelurile de cadmiu la anumite fructe precum citrice, fructe sămânțoase, fructe sâmburoase, zmeură, anumite legume precum țelina, varza, alte legume cu frunze, semințe oleaginoase, anumite cereal și preparate pentru copii de vârstă mică, arată ANSVSA.

#metale grele #nivel maxim #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a avut o întrevedere cu Kenji Okamura, director general adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), în cadrul Reuniunilor anuale ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, care se desfășoară la Washington în perioada 13–18 octombrie 2025.

Discuțiile s-au concentrat pe perspectivele economice globale și regionale, pe reziliența economiei Republicii Moldova și pe rolul BNM în consolidarea stabilității financiare și promovarea reformelor structurale, în linie cu obiectivul de aderare la Uniunea Europeană.

Anca Dragu a prezentat evoluțiile macroeconomice recente, accentuând menținerea unui sector bancar solid și bine capitalizat, progresele în guvernanță și transparență, precum și modernizarea infrastructurii de plăți. Ea a subliniat că operarea Moldovei în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) confirmă maturizarea cadrului instituțional și apropierea de standardele europene.

Kenji Okamura a remarcat aderarea la SEPA drept un semnal de încredere al partenerilor internaționali în soliditatea sistemului financiar moldovenesc, menționând și finalizarea cu succes a exercițiului FSAP (Programul de Evaluare a Sectorului Financiar) realizat de FMI și Banca Mondială. Evaluarea a vizat calitatea reglementării și supravegherii bancare, capacitatea de gestionare a crizelor și accesul IMM-urilor la finanțare.

„Vom continua parcursul european al Republicii Moldova cu aceeași consecvență și încredere: stabilitate, transparență și reforme. Prin modernizarea infrastructurii de plăți și consolidarea guvernanței, apropiem sistemul financiar al Republicii Moldova de standardele europene și contribuim la creșterea încrederii și a rezilienței economice”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

În perioada următoare, BNM și FMI vor aprofunda cooperarea pentru consolidarea cadrului macroprudențial și sporirea stabilității sistemului financiar național.