UE, dependentă de floarea-soarelui din Moldova, dar fermierii locali suferă din cauza prețurilor mici

Luna martie a adus o scădere a prețurilor la cereale pe piața internațională, iar această tendință s-a resimțit și în Republica Moldova, potrivit directorului executiv al Asociației Agrocereale, Iurie Rija.

La începutul lunii martie, prețul grâului alimentar a scăzut la 4,10 lei/kg în zona portului Giurgiulești, iar grâul furajer a ajuns la 4,00 lei/kg. În centrul țării, prețurile sunt și mai reduse, situându-se între 3,50 și 3,60 lei/kg.

Printre cauze se numără tensiunile geopolitice, care au dus la o ofertă excesivă de cereale pe piața globală și deprecierea dolarului față de euro, influențând negativ prețurile la export.

Raportul USDA, care a majorat prognoza recoltei Ucrainei cu 0,5 milioane de tone, punând presiune suplimentară asupra pieței din regiunea Mării Negre. În Ucraina, prețul grâului pentru export a scăzut cu 10 dolari/tonă, iar în portul Constanța, scăderea a fost și mai accentuată, atingând 219 euro/tonă.

În ceea ce privește porumbul, acesta a rezistat mai bine decât grâul, însă și aici tendința este de scădere. În Republica Moldova, prețul porumbului este de 4,00 lei/kg la Giurgiulești și 3,50 lei/kg în centrul țării. Pe plan internațional, porumbul din porturile ucrainene Odessa a fost tranzacționat la 218–222 USD/tonă DAP.

Un factor major care a împiedicat creșterea prețului porumbului în Republica Moldova a fost exportul masiv din Ucraina. În luna februarie, Ucraina a exportat 2,16 milioane de tone de porumb, ceea ce a menținut presiunea asupra prețurilor în regiune.

În ciuda unei scăderi globale a producției de semințe de floarea-soarelui, prețurile nu au înregistrat o creștere semnificativă. În Ucraina, prețurile la floarea-soarelui au scăzut cu 300-400 UAH/tonă la începutul lunii martie, în principal din cauza diminuării cererii pentru uleiul de floarea-soarelui pe piețele internaționale.

În ceea ce privește uleiul de floarea-soarelui, acesta a cunoscut o scurtă revigorare la începutul lunii martie, dar apoi a început să scadă, ajungând la 1.145 USD/tonă FOB Ucraina. Dacă prețul uleiului de soia va continua să scadă, este posibil ca și uleiul de floarea-soarelui să sufere o corecție negativă de aproximativ 10 USD/tonă.

În primele șase luni ale sezonului 2024/25, exporturile ucrainene de ulei de floarea-soarelui au totalizat 2,4 milioane de tone, înregistrând o scădere de 24% față de aceeași perioadă a sezonului precedent, marcând cel mai mic volum exportat din ultimii opt ani.

„În Republica Moldova, prețul floarea-soarelui a înregistrat o scădere bruscă de 6% pe 12 martie, coborând de la 11,30-11,45 lei/kg în zona Giurgiulești la 10,80 lei/kg. În regiunile centrale ale țării, floarea-soarelui se vinde la prețuri cuprinse între 10,40 și 10,50 lei/kg. Maximul prețurilor a fost atins în luna februarie, iar fermierii au fost avertizați că odată cu începutul lucrărilor agricole de primăvară, oferta va crește, generând presiuni asupra prețurilor. În plus, deprecierea monedei euro față de dolar a contribuit la această scădere”, constată Rija.

O altă tendință interesantă este creșterea exporturilor de floarea-soarelui din Republica Moldova către Uniunea Europeană. Dacă în sezonul precedent țara a fost lider la exporturile de rapiță, în acest sezon 60,5% din importurile UE de floarea-soarelui provin din Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea soarelui #Cereale #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.