UE, dependentă de floarea-soarelui din Moldova, dar fermierii locali suferă din cauza prețurilor mici

Luna martie a adus o scădere a prețurilor la cereale pe piața internațională, iar această tendință s-a resimțit și în Republica Moldova, potrivit directorului executiv al Asociației Agrocereale, Iurie Rija.

La începutul lunii martie, prețul grâului alimentar a scăzut la 4,10 lei/kg în zona portului Giurgiulești, iar grâul furajer a ajuns la 4,00 lei/kg. În centrul țării, prețurile sunt și mai reduse, situându-se între 3,50 și 3,60 lei/kg.

Printre cauze se numără tensiunile geopolitice, care au dus la o ofertă excesivă de cereale pe piața globală și deprecierea dolarului față de euro, influențând negativ prețurile la export.

Raportul USDA, care a majorat prognoza recoltei Ucrainei cu 0,5 milioane de tone, punând presiune suplimentară asupra pieței din regiunea Mării Negre. În Ucraina, prețul grâului pentru export a scăzut cu 10 dolari/tonă, iar în portul Constanța, scăderea a fost și mai accentuată, atingând 219 euro/tonă.

În ceea ce privește porumbul, acesta a rezistat mai bine decât grâul, însă și aici tendința este de scădere. În Republica Moldova, prețul porumbului este de 4,00 lei/kg la Giurgiulești și 3,50 lei/kg în centrul țării. Pe plan internațional, porumbul din porturile ucrainene Odessa a fost tranzacționat la 218–222 USD/tonă DAP.

Un factor major care a împiedicat creșterea prețului porumbului în Republica Moldova a fost exportul masiv din Ucraina. În luna februarie, Ucraina a exportat 2,16 milioane de tone de porumb, ceea ce a menținut presiunea asupra prețurilor în regiune.

În ciuda unei scăderi globale a producției de semințe de floarea-soarelui, prețurile nu au înregistrat o creștere semnificativă. În Ucraina, prețurile la floarea-soarelui au scăzut cu 300-400 UAH/tonă la începutul lunii martie, în principal din cauza diminuării cererii pentru uleiul de floarea-soarelui pe piețele internaționale.

În ceea ce privește uleiul de floarea-soarelui, acesta a cunoscut o scurtă revigorare la începutul lunii martie, dar apoi a început să scadă, ajungând la 1.145 USD/tonă FOB Ucraina. Dacă prețul uleiului de soia va continua să scadă, este posibil ca și uleiul de floarea-soarelui să sufere o corecție negativă de aproximativ 10 USD/tonă.

În primele șase luni ale sezonului 2024/25, exporturile ucrainene de ulei de floarea-soarelui au totalizat 2,4 milioane de tone, înregistrând o scădere de 24% față de aceeași perioadă a sezonului precedent, marcând cel mai mic volum exportat din ultimii opt ani.

„În Republica Moldova, prețul floarea-soarelui a înregistrat o scădere bruscă de 6% pe 12 martie, coborând de la 11,30-11,45 lei/kg în zona Giurgiulești la 10,80 lei/kg. În regiunile centrale ale țării, floarea-soarelui se vinde la prețuri cuprinse între 10,40 și 10,50 lei/kg. Maximul prețurilor a fost atins în luna februarie, iar fermierii au fost avertizați că odată cu începutul lucrărilor agricole de primăvară, oferta va crește, generând presiuni asupra prețurilor. În plus, deprecierea monedei euro față de dolar a contribuit la această scădere”, constată Rija.

O altă tendință interesantă este creșterea exporturilor de floarea-soarelui din Republica Moldova către Uniunea Europeană. Dacă în sezonul precedent țara a fost lider la exporturile de rapiță, în acest sezon 60,5% din importurile UE de floarea-soarelui provin din Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea soarelui #Cereale #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.