UE, scădere abruptă a producției de cereale în 2022

Cauzele scăderii producției de cereale

Scăderea în ansamblu a producției de cereale în UE în 2022 se datorează secetei care a predominat în țările europene și a făcut ca România să înregistreze o scădere de 32% (adică o scădere cu 8,9 milioane de tone), Franța 10% (o scădere cu 7 milioane de tone), Spania 24% (o scădere cu 6,2 milioane tone) și Ungaria 35% (o scădere cu 4,9 milioane tone).

Însă au existat și țări, foarte puține, în care recolta totală de cereale a crescut. Pe listă se află Germania, care și-a crescut producția cu 3% (1,1 milioane de tone), Finlanda cu 39% (un plus de 1 milion de tone după o recoltă slabă în 2021) și Polonia cu 3% (creștere cu 1 milion de tone).

Productii reduse

Producțiile de grâu moale, porumb și secară au înregistrat scăderi, în timp ce producțiile de orz și ovăz au rămas aproape neschimbate. Conform datelor Eurostat, UE a recoltat 126,7 milioane de tone de grâu comun în 2022, cu 3,2 milioane de tone mai puțin decât în 2021, înregistrând o scădere de 2%. Producția de porumb a scăzut cu 27%, ajungând la 53 de milioane de tone în 2022 (cu 20 de milioane de tone mai puțin decât în 2021).

Producția de orz în 2022 a rămas aproape neschimbată, la 52 de milioane de tone, la fel ca producția de ovăz, 7,5 milioane de tone. În schimb, producția de secară a scăzut cu 8%, ajungând la 7,8 milioane de tone în 2022.

Stresul termic

Seceta extinsă și stresul termic au afectat producția de cereale, deoarece aceste culturi sunt foarte sensibile la condițiile meteorologice, atât în timpul sezonului de vegetație, cât și la recoltare. În multe părți ale Europei, vara anului 2022 a fost cea mai fierbinte sau a doua cea mai fierbinte înregistrată din 1991 încoace.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Economia mondială dă semne de reziliență într-un context marcat de conflicte geopolitice, tensiuni comerciale și incertitudini legate de politica tarifară, iar perspectivele pentru anul 2026 sunt mai optimiste decât se anticipa anterior. Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere prognoza de evoluție a economiei globale în cea mai recentă actualizare a raportului World Economic Outlook, estimând un avans al PIB-ului mondial de 3,3% în 2026, cu 0,2 puncte procentuale peste proiecția din luna octombrie 2025.

Revizuirea vine după un ritm similar de creștere, de 3,3%, consemnat în 2025, și el ușor peste așteptările inițiale ale instituției. Potrivit FMI, adaptarea rapidă a companiilor și a economiilor la noile realități comerciale a atenuat impactul tarifelor impuse de Statele Unite.

Conform explicațiilor FMI, firmele au compensat tarifele mai ridicate prin reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare, în timp ce unele acorduri comerciale au dus la reducerea taxelor, iar China și-a orientat exporturile spre alte piețe, inclusiv Asia de Sud-Est și Europa. Noile prognoze pornesc de la o rată medie a tarifelor americane de 18,5%, mai mică decât nivelul de aproximativ 25% luat în calcul în primăvara anului trecut.

FMI avertizează însă că riscurile persistă. O eventuală decizie a Curții Supreme a SUA privind legalitatea tarifelor ar putea genera noi incertitudini, în special dacă administrația americană va introduce alte măsuri comerciale.

În același timp, raportul subliniază potențialul inteligenței artificiale de a susține creșterea economică. FMI estimează că investițiile accelerate și adoptarea rapidă a AI ar putea adăuga până la 0,3 puncte procentuale la creșterea globală în 2026 și între 0,1 și 0,8 puncte procentuale anual pe termen mediu, în funcție de ritmul implementării și de nivelul de pregătire al economiilor.

În cazul principalelor economii, Statele Unite sunt așteptate să înregistreze o creștere de 2,4% în 2026, cu 0,3 puncte procentuale peste estimările anterioare, susținută inclusiv de investițiile în infrastructura AI. China ar urma să crească cu 4,5%, sub nivelul de 5% din 2025, dar peste prognoza din octombrie, pe fondul reducerii temporare a tarifelor și al redirecționării exporturilor.

Pentru zona euro, FMI prognozează o creștere de 1,3% în 2026, ușor revizuită în sus datorită majorării cheltuielilor publice în Germania și performanțelor mai bune în Spania și Irlanda. Economiile emergente și în curs de dezvoltare ar urma să avanseze cu 4,2% în 2026, iar pentru Europa emergentă FMI estimează un ritm de 2,3%.

Actualizarea raportului nu include prognoze noi pentru Republica Moldova. În raportul din octombrie 2025, FMI a revizuit în creștere estimarea de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2025, la 1,7%, dar a redus prognoza pentru 2026 la 2,2%, concomitent cu ajustarea în jos a așteptărilor privind inflația.