UE și SUA lovesc și mai mult! Fiicele lui Putin ar putea fi vizate de sancțiuni

06 Apr. 2022, 12:10
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
06 Apr. 2022, 12:10 // Actual //  MD Bani

Uniunea Europeană a propus instituirea de sancţiuni împotriva celor două fiice ale preşedintelui rus Vladimir Putin, despre a căror existenţă se cunoaşte. Se presupune că noile măsuri ar adăuga presiune asupra celor mai apropiate rude ale liderului rus, ca răspuns la invazia în Ucraina, relatează miercuri The Wall Street Journal (WSJ). Se pare că, Statele Unite intenționează să urmeze exemplul oficialilor europeni.

Conform WSJ, noile sancțiuni includ interdicţii de călătorie şi îngheţarea activelor pentru oameni de afaceri, politicieni, oficiali ruşi şi familiile lor. Măsurile urmează a fi aprobate de statele membre ale UE.

La rândul lor, SUA ar putea să anunţe chiar miercuri măsuri similare, care să includă două mari bănci ruse, precum şi pe cele două fiice ale preşedintelui rus – Maria Putin şi Katerina Tihonova, cele două fete ale liderului de la Kremlin din prima căsătorie, cu Liudmila Şkrebneva.

Prin aceste sancţiuni, Washingtonul continuă să ţintească membrii din cercul de apropiaţi al preşedintelui rus, ca răspuns la informaţiile despre atrocităţi ce ar fi fost comise de forţele ruse în Ucraina, potrivit Kievului, şi pe care Moscova le neagă, notează WSJ.

Asupra familiei lui Vladimir Putin planează un văl de mister. Cele două fete din prima căsătorie a lui Putin au fost ţinute departe de viaţa publică, iar mulţi nici nu ştiu cum arată sau cu ce se ocupă ele.

Potrivit revistei Forbes, Maria Putina este co-proprietara companiei Nomeko, implicată în construcţia unui centru oncologic dintr-o suburbie a Sankt-Petersburgului, iar Katerina Tihonova conduce un Institut pentru studierea inteligenţei artificiale la Universitatea de Stat din Moscova.

Realitatea Live

06 Mart. 2026, 16:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Mart. 2026, 16:25 // Actual //  Grîu Tatiana

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu provoacă un val global de scumpiri la carburanți și tensionează piețele energetice din întreaga lume. Războiul dintre Iran, Statele Unite și Israel afectează producția și transportul de petrol, iar efectele se resimt deja din Europa până în Asia și Australia, unde prețurile cresc rapid, iar consumatorii reacționează prin cumpărături de panică.

În Germania, prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproximativ 20% în doar câteva zile, depășind în unele regiuni pragul de 2 euro pe litru. Organizația auto ADAC avertizează că majorările sunt legate direct de creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar evoluția conflictului din Orientul Mijlociu ar putea aduce noi scumpiri în perioada următoare.

Situația este similară și în Regatul Unit, unde prețul mediu al benzinei a ajuns la 1,35 lire sterline pe litru, cel mai ridicat nivel din ultimul an. La multe stații de alimentare s-au format cozi, pe fondul achizițiilor de panică, iar autoritățile au îndemnat populația să evite astfel de comportamente, care pot agrava problemele de aprovizionare. În Irlanda, analiștii avertizează că motorina ar putea depăși 2,5 euro pe litru dacă tensiunile continuă, în timp ce în Grecia scumpirile au apărut imediat, mai ales pe insule și în zonele turistice, unde costurile de transport al combustibililor sunt mai ridicate. Italia, Spania și Franța monitorizează atent evoluția pieței pentru a preveni eventuale abuzuri de preț.

În Polonia, companiile petroliere susțin că aprovizionarea rămâne stabilă, dar nu exclud creșteri suplimentare dacă volatilitatea de pe piețele internaționale va continua. Între timp, în Australia, la fel ca în Marea Britanie, șoferii au format cozi la benzinării, temându-se de noi scumpiri și de posibile probleme de aprovizionare. Situații similare au fost raportate și în Thailanda, Laos și Myanmar, unde cererea crescută a dus la aglomerație la pompe.

Țările asiatice sunt considerate printre cele mai vulnerabile la șocurile petroliere, deoarece depind în mare măsură de importurile de energie. În Filipine, autoritățile au introdus deja măsuri de economisire a energiei: instituțiile publice trebuie să reducă utilizarea aerului condiționat, să limiteze deplasările și să scadă consumul de combustibil cu cel puțin 10%. Guvernul analizează inclusiv posibilitatea introducerii unei săptămâni de lucru de patru zile. În Thailanda, populația este îndemnată să reducă utilizarea aerului condiționat și să recurgă mai des la videoconferințe pentru a limita deplasările, iar în Myanmar au fost impuse restricții de circulație pentru vehiculele private, accesul fiind permis alternativ, în funcție de numărul de înmatriculare.

Președintele american Donald Trump a declarat, însă, că nu este îngrijorat de scumpirea carburanților în Statele Unite. Într-un interviu acordat agenției Reuters, el a afirmat că prețurile vor scădea rapid după încheierea conflictului. „Nu am nicio îngrijorare în privința asta. Vor scădea foarte rapid când totul se va termina și, dacă cresc, cresc, dar acest lucru este mult mai important decât faptul că prețurile la benzină ar putea crește puțin”, a spus Trump, după ce războiul cu Iranul a dus la o creștere a prețului benzinei cu aproximativ 20 de cenți pe galon, adică 7%, în doar câteva zile.

Efectele scumpirilor se resimt și în Republica Moldova. În decurs de o săptămână, motorina s-a scumpit cu 2,15 lei pe litru, în timp ce benzina a crescut cu 79 de bani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!