UE va impune taxe la importurile de cereale din Rusia şi Belarus

Uniunea Europeană să pregăteşte să introducă taxe vamale la importurile de cereale din Rusia şi Belarus, în ideea de a-i linişti pe fermieri şi unele state membre, informează Financial Times citând surse din apropierea acestui dosar, transmite Agerpres.

Bruxelles-ul s-a opus mult timp presiunilor venite din Polonia şi ţările baltice vizând restricţionarea importurilor de cereale din Rusia şi Belarus, susţinând că o astfel de măsură ar putea perturba pieţele alimentare mondiale şi ar afecta ţările în curs de dezvoltare.

Însă sursele citate de Financial Times susţin că în zilele următoare Comisia Europeană va anunţa introducerea unei taxe vamale de 95 de euro pentru fiecare tonă de cereale venită din Rusia şi Belarus, o decizie care ar urma să ducă la creşterea preţurilor cu cel puţin 50%. De asemenea, ar urma să fie introduse tarife vamale de 50% la importurile de oleaginoase şi produse derivate.

Importurile UE de produse ruseşti afectate de viitoarele taxe, respectiv cereale, oleaginoase şi produse derivate, au atins un nivel record de patru milioane de tone în 2023, adică echivalentul a 1% din consumul total al UE.

Dezvăluirile din Financial Times vin într-un moment în care fermierii din Uniunea Europeană cer modificarea restricţiilor care le-au fost impuse prin Pactul verde european şi reintroducerea tarifelor vamale la importurile de produse agricole din Ucraina, tarife care au fost eliminate după invazia rusească din 2022.

Vineri, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen i-a spus premierului Poloniei, Donald Tusk că “evaluează posibilitatea introducerii de restricţii la importurile de produse agricole din Rusia”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porumb #taxe #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.