UE va impune taxe la importurile de cereale din Rusia şi Belarus

Uniunea Europeană să pregăteşte să introducă taxe vamale la importurile de cereale din Rusia şi Belarus, în ideea de a-i linişti pe fermieri şi unele state membre, informează Financial Times citând surse din apropierea acestui dosar, transmite Agerpres.

Bruxelles-ul s-a opus mult timp presiunilor venite din Polonia şi ţările baltice vizând restricţionarea importurilor de cereale din Rusia şi Belarus, susţinând că o astfel de măsură ar putea perturba pieţele alimentare mondiale şi ar afecta ţările în curs de dezvoltare.

Însă sursele citate de Financial Times susţin că în zilele următoare Comisia Europeană va anunţa introducerea unei taxe vamale de 95 de euro pentru fiecare tonă de cereale venită din Rusia şi Belarus, o decizie care ar urma să ducă la creşterea preţurilor cu cel puţin 50%. De asemenea, ar urma să fie introduse tarife vamale de 50% la importurile de oleaginoase şi produse derivate.

Importurile UE de produse ruseşti afectate de viitoarele taxe, respectiv cereale, oleaginoase şi produse derivate, au atins un nivel record de patru milioane de tone în 2023, adică echivalentul a 1% din consumul total al UE.

Dezvăluirile din Financial Times vin într-un moment în care fermierii din Uniunea Europeană cer modificarea restricţiilor care le-au fost impuse prin Pactul verde european şi reintroducerea tarifelor vamale la importurile de produse agricole din Ucraina, tarife care au fost eliminate după invazia rusească din 2022.

Vineri, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen i-a spus premierului Poloniei, Donald Tusk că “evaluează posibilitatea introducerii de restricţii la importurile de produse agricole din Rusia”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porumb #taxe #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.