UE va impune taxe la importurile de cereale din Rusia şi Belarus

Uniunea Europeană să pregăteşte să introducă taxe vamale la importurile de cereale din Rusia şi Belarus, în ideea de a-i linişti pe fermieri şi unele state membre, informează Financial Times citând surse din apropierea acestui dosar, transmite Agerpres.

Bruxelles-ul s-a opus mult timp presiunilor venite din Polonia şi ţările baltice vizând restricţionarea importurilor de cereale din Rusia şi Belarus, susţinând că o astfel de măsură ar putea perturba pieţele alimentare mondiale şi ar afecta ţările în curs de dezvoltare.

Însă sursele citate de Financial Times susţin că în zilele următoare Comisia Europeană va anunţa introducerea unei taxe vamale de 95 de euro pentru fiecare tonă de cereale venită din Rusia şi Belarus, o decizie care ar urma să ducă la creşterea preţurilor cu cel puţin 50%. De asemenea, ar urma să fie introduse tarife vamale de 50% la importurile de oleaginoase şi produse derivate.

Importurile UE de produse ruseşti afectate de viitoarele taxe, respectiv cereale, oleaginoase şi produse derivate, au atins un nivel record de patru milioane de tone în 2023, adică echivalentul a 1% din consumul total al UE.

Dezvăluirile din Financial Times vin într-un moment în care fermierii din Uniunea Europeană cer modificarea restricţiilor care le-au fost impuse prin Pactul verde european şi reintroducerea tarifelor vamale la importurile de produse agricole din Ucraina, tarife care au fost eliminate după invazia rusească din 2022.

Vineri, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen i-a spus premierului Poloniei, Donald Tusk că “evaluează posibilitatea introducerii de restricţii la importurile de produse agricole din Rusia”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porumb #taxe #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.