Ultima redută a lui Putin: Pericolul înfrângerii Rusiei poate lovi brutal Europa

21 Dec. 2022, 06:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Dec. 2022, 06:00 // Actual //  bani.md

Războiul președintelui rus Vladimir Putin din Ucraina a fost menit să fie o încoronare a realizărilor sale, o demonstrație a țintei la care a ajuns Rusia de la prăbușirea imperiului sovietic din 1991. Însă planul nu a dat rezultatele scontate, astfel că lumea se pregătește pentru ultima redută a lui Putin, care paradoxal printr-o înfrângere a Rusiei poate însemna un pericol ce ar lovi Europa.
Anexarea Ucrainei trebuia să fie un prim pas în reconstrucția unui imperiu rus.

Putin a intenționat să arate Statele Unite ca pe un tigru de hârtie în afara Europei de Vest și să demonstreze că Rusia, împreună cu China, sunt destinate să aibă un rol de lideri într-o nouă ordine internațională multipolară, potrivit unei analize din Foreign Affairs.
Dar lucrurile nu au ieșit așa cum spera Putin. Kievul s-a menținut puternic, iar armata ucraineană s-a transformat magistral, mulțumită parțial unui parteneriat strâns cu Statele Unite și aliații occidentali.

În schimb, armata rusă a demonstrat o gândire strategică și o organizare slabe. Sistemul politic din spatele ei s-a dovedit incapabil să învețe din greșelile sale. Cu puține perspective de a dicta acțiunile lui Putin, Occidentul va trebui să se pregătească pentru următoarea etapă a războiului dezastruos de alegere al Rusiei.

Războiul este în mod inerent imprevizibil. Într-adevăr, cursul conflictului a servit la invalidarea prognozelor timpurii larg răspândite că Ucraina ar cădea rapid; o inversare a sorții este imposibil de deslușit.
Cu toate acestea, se pare că Rusia se îndreaptă spre înfrângere. Mai puțin sigură este ce formă va lua această înfrângere.

Există trei scenarii de bază și fiecare ar avea ramificații diferite pentru factorii de decizie din Occident și Ucraina.

Trei scenarii pentru înfrângerea Rusiei
Primul scenariu și cel mai puțin probabil este ca Rusia să fie de acord cu înfrângerea sa acceptând o înțelegere negociată în condițiile Ucrainei. Ar trebui să se schimbe multe pentru ca acest scenariu să se materializeze, deoarece orice aparență de dialog diplomatic între Rusia, Ucraina și Occident a dispărut.

Acestea fiind spuse, un guvern rus – sub Putin sau un succesor – ar putea încerca să rețină Crimeea și să accepte pacea în altă parte. Pentru a-și salva fața pe plan intern, Kremlinul ar putea pretinde că se pregătește pentru un joc lung în Ucraina, lăsând deschisă posibilitatea unor incursiuni militare suplimentare. Acest lucru ar fi dificil, dar nu imposibil. Totuși, sub Putin, acest rezultat este foarte improbabil.

Un al doilea scenariu pentru înfrângerea Rusiei ar implica eșecul pe fondul escaladării. Kremlinul ar căuta în mod nihilist să prelungească războiul din Ucraina în timp ce lansează o campanie de acte de sabotaj nerecunoscute în țările care susțin Kievul și în Ucraina însăși.

În cel mai rău caz, Rusia ar putea opta pentru un atac nuclear asupra Ucrainei. Războiul s-ar putea îndrepta apoi spre o confruntare militară directă între NATO și Rusia. Rusia s-ar transforma dintr-un stat revizionist într-unul ticălos, o tranziție care este deja în curs și care ar întări convingerea Occidentului că Rusia reprezintă o amenințare unică și inacceptabilă. Trecerea pragului nuclear ar putea duce la implicarea convențională a NATO în război, accelerând înfrângerea Rusiei pe teren.

Al treilea scenariu pentru sfârșitul războiului ar fi înfrângerea Rusiei prin prăbușirea regimului, bătăliile decisive având loc nu în Ucraina, ci mai degrabă pe holurile Kremlinului sau pe străzile Moscovei.

Putin și-a concentrat puterea în mod rigid în propriile mâini, iar încăpățânarea sa de a duce un război cu pierderi a plasat regimul său pe un teren instabil. Rușii vor continua să mărșăluiască în spatele țarului lor inept doar până la un anumit punct.

Deși Putin a adus stabilitate politică în Rusia – o stare de lucruri apreciată având în vedere rupturile anilor post-sovietici – cetățenii săi s-ar putea întoarce împotriva lui dacă războiul duce la privațiuni generale. Prăbușirea regimului său ar putea însemna încheierea imediată a războiului, pe care Rusia nu ar fi în stare să-l ducă pe fondul haosului intern care ar urma.

Realitatea Live

14 Ian. 2026, 15:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
14 Ian. 2026, 15:44 // Actual //  Grîu Tatiana

Deficitul balanței comerciale a Republicii Moldova continuă să se adâncească. În perioada ianuarie–noiembrie 2025, diferența dintre importuri și exporturi a ajuns la 6,39 miliarde de dolari, cu aproape 30% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2024, pe fondul faptului că țara a cumpărat din exterior mult mai mult decât a reușit să vândă.

În primele 11 luni ale anului, exporturile au totalizat 3,43 miliarde de dolari, înregistrând o creștere modestă, de 4,4%. Cele mai exportate produse au fost mașinile și aparatele electrice (15,4%), urmate de semințe și fructe oleaginoase (14,9%), legume și fructe (11,4%), cereale (8,3%), îmbrăcăminte (8,0%) și băuturi alcoolice și nealcoolice (5,8%). Cu alte cuvinte, Moldova a continuat să se bazeze atât pe produse agricole, cât și pe componente industriale.

De cealaltă parte, importurile au crescut mult mai rapid și au ajuns la 9,82 miliarde de dolari, cu 19,5% peste nivelul din 2024. Cele mai mari cheltuieli au fost pentru produse energetice – petrol și produse petroliere (8,9%), gaz (8,8%) și energie electrică (4,3%), dar și pentru vehicule, mașini și echipamente electrice și medicamente.

Dezechilibrul este vizibil și la nivel lunar. Doar în noiembrie 2025, exporturile au fost de 395,9 milioane de dolari, în timp ce importurile au atins 979,2 milioane de dolari, ceea ce a dus la un deficit lunar de 583,3 milioane de dolari.

La nivel geografic, Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Mai mult de 68% din exporturi merg spre statele UE, iar peste jumătate din importuri (54,1%) provin din spațiul comunitar. Totuși, relația comercială cu UE se încheie cu un dezechilibru major: un deficit de circa 3 miliarde de dolari. România este principalul partener, atât la export, cât și la import, urmată de Turcia, Italia și Cehia la export și de China, Ucraina și Turcia la import.

În relația cu statele CSI, comerțul are o pondere mult mai redusă. În ianuarie–noiembrie 2025, exporturile către aceste țări au reprezentat circa 6% din total, iar importurile aproximativ 3%. Balanța comercială cu statele CSI s-a încheiat cu un deficit de doar 77,6 milioane de dolari, chiar mai mic decât în anul 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!