Ultima redută a lui Putin: Pericolul înfrângerii Rusiei poate lovi brutal Europa

Războiul președintelui rus Vladimir Putin din Ucraina a fost menit să fie o încoronare a realizărilor sale, o demonstrație a țintei la care a ajuns Rusia de la prăbușirea imperiului sovietic din 1991. Însă planul nu a dat rezultatele scontate, astfel că lumea se pregătește pentru ultima redută a lui Putin, care paradoxal printr-o înfrângere a Rusiei poate însemna un pericol ce ar lovi Europa.
Anexarea Ucrainei trebuia să fie un prim pas în reconstrucția unui imperiu rus.

Putin a intenționat să arate Statele Unite ca pe un tigru de hârtie în afara Europei de Vest și să demonstreze că Rusia, împreună cu China, sunt destinate să aibă un rol de lideri într-o nouă ordine internațională multipolară, potrivit unei analize din Foreign Affairs.
Dar lucrurile nu au ieșit așa cum spera Putin. Kievul s-a menținut puternic, iar armata ucraineană s-a transformat magistral, mulțumită parțial unui parteneriat strâns cu Statele Unite și aliații occidentali.

În schimb, armata rusă a demonstrat o gândire strategică și o organizare slabe. Sistemul politic din spatele ei s-a dovedit incapabil să învețe din greșelile sale. Cu puține perspective de a dicta acțiunile lui Putin, Occidentul va trebui să se pregătească pentru următoarea etapă a războiului dezastruos de alegere al Rusiei.

Războiul este în mod inerent imprevizibil. Într-adevăr, cursul conflictului a servit la invalidarea prognozelor timpurii larg răspândite că Ucraina ar cădea rapid; o inversare a sorții este imposibil de deslușit.
Cu toate acestea, se pare că Rusia se îndreaptă spre înfrângere. Mai puțin sigură este ce formă va lua această înfrângere.

Există trei scenarii de bază și fiecare ar avea ramificații diferite pentru factorii de decizie din Occident și Ucraina.

Trei scenarii pentru înfrângerea Rusiei
Primul scenariu și cel mai puțin probabil este ca Rusia să fie de acord cu înfrângerea sa acceptând o înțelegere negociată în condițiile Ucrainei. Ar trebui să se schimbe multe pentru ca acest scenariu să se materializeze, deoarece orice aparență de dialog diplomatic între Rusia, Ucraina și Occident a dispărut.

Acestea fiind spuse, un guvern rus – sub Putin sau un succesor – ar putea încerca să rețină Crimeea și să accepte pacea în altă parte. Pentru a-și salva fața pe plan intern, Kremlinul ar putea pretinde că se pregătește pentru un joc lung în Ucraina, lăsând deschisă posibilitatea unor incursiuni militare suplimentare. Acest lucru ar fi dificil, dar nu imposibil. Totuși, sub Putin, acest rezultat este foarte improbabil.

Un al doilea scenariu pentru înfrângerea Rusiei ar implica eșecul pe fondul escaladării. Kremlinul ar căuta în mod nihilist să prelungească războiul din Ucraina în timp ce lansează o campanie de acte de sabotaj nerecunoscute în țările care susțin Kievul și în Ucraina însăși.

În cel mai rău caz, Rusia ar putea opta pentru un atac nuclear asupra Ucrainei. Războiul s-ar putea îndrepta apoi spre o confruntare militară directă între NATO și Rusia. Rusia s-ar transforma dintr-un stat revizionist într-unul ticălos, o tranziție care este deja în curs și care ar întări convingerea Occidentului că Rusia reprezintă o amenințare unică și inacceptabilă. Trecerea pragului nuclear ar putea duce la implicarea convențională a NATO în război, accelerând înfrângerea Rusiei pe teren.

Al treilea scenariu pentru sfârșitul războiului ar fi înfrângerea Rusiei prin prăbușirea regimului, bătăliile decisive având loc nu în Ucraina, ci mai degrabă pe holurile Kremlinului sau pe străzile Moscovei.

Putin și-a concentrat puterea în mod rigid în propriile mâini, iar încăpățânarea sa de a duce un război cu pierderi a plasat regimul său pe un teren instabil. Rușii vor continua să mărșăluiască în spatele țarului lor inept doar până la un anumit punct.

Deși Putin a adus stabilitate politică în Rusia – o stare de lucruri apreciată având în vedere rupturile anilor post-sovietici – cetățenii săi s-ar putea întoarce împotriva lui dacă războiul duce la privațiuni generale. Prăbușirea regimului său ar putea însemna încheierea imediată a războiului, pe care Rusia nu ar fi în stare să-l ducă pe fondul haosului intern care ar urma.

#infringere #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”