Ultima redută a lui Putin: Pericolul înfrângerii Rusiei poate lovi brutal Europa

21 Dec. 2022, 06:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Dec. 2022, 06:00 // Actual //  bani.md

Războiul președintelui rus Vladimir Putin din Ucraina a fost menit să fie o încoronare a realizărilor sale, o demonstrație a țintei la care a ajuns Rusia de la prăbușirea imperiului sovietic din 1991. Însă planul nu a dat rezultatele scontate, astfel că lumea se pregătește pentru ultima redută a lui Putin, care paradoxal printr-o înfrângere a Rusiei poate însemna un pericol ce ar lovi Europa.
Anexarea Ucrainei trebuia să fie un prim pas în reconstrucția unui imperiu rus.

Putin a intenționat să arate Statele Unite ca pe un tigru de hârtie în afara Europei de Vest și să demonstreze că Rusia, împreună cu China, sunt destinate să aibă un rol de lideri într-o nouă ordine internațională multipolară, potrivit unei analize din Foreign Affairs.
Dar lucrurile nu au ieșit așa cum spera Putin. Kievul s-a menținut puternic, iar armata ucraineană s-a transformat magistral, mulțumită parțial unui parteneriat strâns cu Statele Unite și aliații occidentali.

În schimb, armata rusă a demonstrat o gândire strategică și o organizare slabe. Sistemul politic din spatele ei s-a dovedit incapabil să învețe din greșelile sale. Cu puține perspective de a dicta acțiunile lui Putin, Occidentul va trebui să se pregătească pentru următoarea etapă a războiului dezastruos de alegere al Rusiei.

Războiul este în mod inerent imprevizibil. Într-adevăr, cursul conflictului a servit la invalidarea prognozelor timpurii larg răspândite că Ucraina ar cădea rapid; o inversare a sorții este imposibil de deslușit.
Cu toate acestea, se pare că Rusia se îndreaptă spre înfrângere. Mai puțin sigură este ce formă va lua această înfrângere.

Există trei scenarii de bază și fiecare ar avea ramificații diferite pentru factorii de decizie din Occident și Ucraina.

Trei scenarii pentru înfrângerea Rusiei
Primul scenariu și cel mai puțin probabil este ca Rusia să fie de acord cu înfrângerea sa acceptând o înțelegere negociată în condițiile Ucrainei. Ar trebui să se schimbe multe pentru ca acest scenariu să se materializeze, deoarece orice aparență de dialog diplomatic între Rusia, Ucraina și Occident a dispărut.

Acestea fiind spuse, un guvern rus – sub Putin sau un succesor – ar putea încerca să rețină Crimeea și să accepte pacea în altă parte. Pentru a-și salva fața pe plan intern, Kremlinul ar putea pretinde că se pregătește pentru un joc lung în Ucraina, lăsând deschisă posibilitatea unor incursiuni militare suplimentare. Acest lucru ar fi dificil, dar nu imposibil. Totuși, sub Putin, acest rezultat este foarte improbabil.

Un al doilea scenariu pentru înfrângerea Rusiei ar implica eșecul pe fondul escaladării. Kremlinul ar căuta în mod nihilist să prelungească războiul din Ucraina în timp ce lansează o campanie de acte de sabotaj nerecunoscute în țările care susțin Kievul și în Ucraina însăși.

În cel mai rău caz, Rusia ar putea opta pentru un atac nuclear asupra Ucrainei. Războiul s-ar putea îndrepta apoi spre o confruntare militară directă între NATO și Rusia. Rusia s-ar transforma dintr-un stat revizionist într-unul ticălos, o tranziție care este deja în curs și care ar întări convingerea Occidentului că Rusia reprezintă o amenințare unică și inacceptabilă. Trecerea pragului nuclear ar putea duce la implicarea convențională a NATO în război, accelerând înfrângerea Rusiei pe teren.

Al treilea scenariu pentru sfârșitul războiului ar fi înfrângerea Rusiei prin prăbușirea regimului, bătăliile decisive având loc nu în Ucraina, ci mai degrabă pe holurile Kremlinului sau pe străzile Moscovei.

Putin și-a concentrat puterea în mod rigid în propriile mâini, iar încăpățânarea sa de a duce un război cu pierderi a plasat regimul său pe un teren instabil. Rușii vor continua să mărșăluiască în spatele țarului lor inept doar până la un anumit punct.

Deși Putin a adus stabilitate politică în Rusia – o stare de lucruri apreciată având în vedere rupturile anilor post-sovietici – cetățenii săi s-ar putea întoarce împotriva lui dacă războiul duce la privațiuni generale. Prăbușirea regimului său ar putea însemna încheierea imediată a războiului, pe care Rusia nu ar fi în stare să-l ducă pe fondul haosului intern care ar urma.

Realitatea Live

06 Feb. 2026, 15:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Feb. 2026, 15:27 // Actual //  Ursu Victor

Economia din stânga Nistrului a traversat în anul 2025 cea mai profundă criză economică și socială din ultimele cel puțin două decenii și jumătate, afirmă Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. Declarațiile au fost făcute vineri, 6 februarie 2026, în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță, unde analistul a prezentat date care indică o prăbușire simultană a principalilor indicatori macroeconomici, fără precedent în istoria recentă a regiunii.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat în 2025 o scădere dramatică pe malul stâng al Nistrului. Dacă pe malul drept PIB-ul a ajuns la 8,4 mii de dolari per capita, pe malul stâng acesta s-a situat la doar 3,8 mii de dolari, diferența crescând la 2,2 ori, față de 1,9 ori în 2024. Estimările arată că economia de pe malul drept a încheiat anul 2025 cu o creștere de 2,7%, în timp ce pe malul stâng s-a consemnat o contracție de cel puțin 18%, cea mai mare din ultimii 25 de ani. Comparativ cu anul 2010, PIB-ul regiunii este mai mic cu 13%, situația fiind mai gravă decât acum 15 ani, în pofida faptului că regiunea a trecut deja prin trei crize economice majore.

Industria, pilonul de bază al economiei din stânga Nistrului, a suferit cea mai mare prăbușire din istorie, susține economistul. Producția industrială estimată pentru 2025 este de aproximativ 12 miliarde de lei, în scădere cu peste 30% într-un singur an, cea mai abruptă cădere de la începutul industrializării regiunii. În prezent, industria funcționează la circa 75% din nivelul anului 1989, iar structura economiei rămâne extrem de vulnerabilă, în condițiile în care aproximativ 60% din activitate depinde direct de gazul din Federația Rusă, în special prin sectorul energetic și metalurgic.

Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului s-au accentuat și la capitolul venituri ale populației. În 2025, salariul mediu lunar pe malul drept este estimat la cel puțin 15.700 de lei, în timp ce pe malul stâng acesta a ajuns la doar 7.800 de lei, de două ori mai mic. Dacă în urmă cu zece ani salariile din stânga Nistrului erau comparabile sau chiar mai mari, în prezent decalajul s-a adâncit semnificativ: veniturile au crescut cu peste 10 mii de lei pe malul drept, față de doar 1.300 de lei pe malul stâng.

Situația pensionarilor este descrisă de analist drept alarmantă. Pensia medie lunară pe malul drept a ajuns în 2025 la 4.200 de lei, în timp ce pe malul stâng este sub 1.900 de lei, de 2,2 ori mai mică. În ultimul an, pensiile reale au crescut cu 2,5% pe malul drept, dar au scăzut cu 8,9% pe malul stâng. Comparativ cu acum zece ani, pensionarii din stânga Nistrului trăiesc mai prost, iar nivelul real de trai este similar celui de acum 25 de ani.

Creșterea prețurilor a erodat suplimentar puterea de cumpărare. În 2025, inflația a fost de 14,7% pe malul stâng și de 7% pe malul drept. Pe termen lung, în ultimii 25 de ani, prețurile din stânga Nistrului au crescut de 11,1 ori, față de 6,7 ori pe malul drept, în pofida avantajelor legate de costurile mai mici la energie și servicii.

Exporturile au atins, la rândul lor, un minim istoric. În 2025, volumul exporturilor din stânga Nistrului a coborât la 436 de milioane de dolari, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. Totodată, structura exporturilor s-a schimbat radical: aproximativ 70% din livrările externe au fost direcționate către malul drept, România și alte state ale Uniunii Europene, în timp ce exporturile către Federația Rusă s-au redus la doar 25 de milioane de dolari.

„Stânga Nistrului a intrat în 2025 în cea mai profundă criză economică și socială din ultimii cel puțin 25 de ani. Industria s-a prăbușit, PIB-ul a scăzut dramatic, exporturile sunt la minim istoric, iar populația – atât salariații, cât și pensionarii – trăiește mai prost decât în urmă cu un deceniu. Este o situație extrem de complicată, fără precedent pentru regiune”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!