Ultima redută a lui Putin: Pericolul înfrângerii Rusiei poate lovi brutal Europa

21 Dec. 2022, 06:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Dec. 2022, 06:00 // Actual //  bani.md

Războiul președintelui rus Vladimir Putin din Ucraina a fost menit să fie o încoronare a realizărilor sale, o demonstrație a țintei la care a ajuns Rusia de la prăbușirea imperiului sovietic din 1991. Însă planul nu a dat rezultatele scontate, astfel că lumea se pregătește pentru ultima redută a lui Putin, care paradoxal printr-o înfrângere a Rusiei poate însemna un pericol ce ar lovi Europa.
Anexarea Ucrainei trebuia să fie un prim pas în reconstrucția unui imperiu rus.

Putin a intenționat să arate Statele Unite ca pe un tigru de hârtie în afara Europei de Vest și să demonstreze că Rusia, împreună cu China, sunt destinate să aibă un rol de lideri într-o nouă ordine internațională multipolară, potrivit unei analize din Foreign Affairs.
Dar lucrurile nu au ieșit așa cum spera Putin. Kievul s-a menținut puternic, iar armata ucraineană s-a transformat magistral, mulțumită parțial unui parteneriat strâns cu Statele Unite și aliații occidentali.

În schimb, armata rusă a demonstrat o gândire strategică și o organizare slabe. Sistemul politic din spatele ei s-a dovedit incapabil să învețe din greșelile sale. Cu puține perspective de a dicta acțiunile lui Putin, Occidentul va trebui să se pregătească pentru următoarea etapă a războiului dezastruos de alegere al Rusiei.

Războiul este în mod inerent imprevizibil. Într-adevăr, cursul conflictului a servit la invalidarea prognozelor timpurii larg răspândite că Ucraina ar cădea rapid; o inversare a sorții este imposibil de deslușit.
Cu toate acestea, se pare că Rusia se îndreaptă spre înfrângere. Mai puțin sigură este ce formă va lua această înfrângere.

Există trei scenarii de bază și fiecare ar avea ramificații diferite pentru factorii de decizie din Occident și Ucraina.

Trei scenarii pentru înfrângerea Rusiei
Primul scenariu și cel mai puțin probabil este ca Rusia să fie de acord cu înfrângerea sa acceptând o înțelegere negociată în condițiile Ucrainei. Ar trebui să se schimbe multe pentru ca acest scenariu să se materializeze, deoarece orice aparență de dialog diplomatic între Rusia, Ucraina și Occident a dispărut.

Acestea fiind spuse, un guvern rus – sub Putin sau un succesor – ar putea încerca să rețină Crimeea și să accepte pacea în altă parte. Pentru a-și salva fața pe plan intern, Kremlinul ar putea pretinde că se pregătește pentru un joc lung în Ucraina, lăsând deschisă posibilitatea unor incursiuni militare suplimentare. Acest lucru ar fi dificil, dar nu imposibil. Totuși, sub Putin, acest rezultat este foarte improbabil.

Un al doilea scenariu pentru înfrângerea Rusiei ar implica eșecul pe fondul escaladării. Kremlinul ar căuta în mod nihilist să prelungească războiul din Ucraina în timp ce lansează o campanie de acte de sabotaj nerecunoscute în țările care susțin Kievul și în Ucraina însăși.

În cel mai rău caz, Rusia ar putea opta pentru un atac nuclear asupra Ucrainei. Războiul s-ar putea îndrepta apoi spre o confruntare militară directă între NATO și Rusia. Rusia s-ar transforma dintr-un stat revizionist într-unul ticălos, o tranziție care este deja în curs și care ar întări convingerea Occidentului că Rusia reprezintă o amenințare unică și inacceptabilă. Trecerea pragului nuclear ar putea duce la implicarea convențională a NATO în război, accelerând înfrângerea Rusiei pe teren.

Al treilea scenariu pentru sfârșitul războiului ar fi înfrângerea Rusiei prin prăbușirea regimului, bătăliile decisive având loc nu în Ucraina, ci mai degrabă pe holurile Kremlinului sau pe străzile Moscovei.

Putin și-a concentrat puterea în mod rigid în propriile mâini, iar încăpățânarea sa de a duce un război cu pierderi a plasat regimul său pe un teren instabil. Rușii vor continua să mărșăluiască în spatele țarului lor inept doar până la un anumit punct.

Deși Putin a adus stabilitate politică în Rusia – o stare de lucruri apreciată având în vedere rupturile anilor post-sovietici – cetățenii săi s-ar putea întoarce împotriva lui dacă războiul duce la privațiuni generale. Prăbușirea regimului său ar putea însemna încheierea imediată a războiului, pe care Rusia nu ar fi în stare să-l ducă pe fondul haosului intern care ar urma.

Realitatea Live

05 Apr. 2025, 12:30
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Apr. 2025, 12:30 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

După doi ani de scădere susținută a importurilor de carne de porc, Republica Moldova se confruntă în 2025 cu o creștere accelerată a dependenței față de piața externă, în contextul apariției unor focare majore de pestă porcină africană. Primele trei luni ale anului sunt deja alarmante: importurile au atins 4 457 tone, adică aproape 60% din totalul înregistrat pe întreg parcursul lui 2024, arată o analiză a Asociației Agrocereale, semnată de directorul executiv, Iurie Rija.

„După un trend pozitiv în 2023–2024, cu o revigorare timidă a producției locale, 2025 aduce un recul brusc. Ne confruntăm cu riscul real de a redeveni dependenți de carnea de porc importată, mai ales în lipsa unor intervenții rapide și coerente din partea autorităților”, avertizează Rija.

Importurile din primul trimestru au costat bugetele companiilor 369,8 milioane lei. Paradoxal, în ciuda panicii din piață și a anticipării unor scumpiri de până la 20% înainte de Paște, datele arată că prețul mediu de import cu taxe a fost mai mic decât în 2023 și 2024: 86,7 lei/kg față de 91,1 lei/kg anul trecut. Fără taxe, prețul mediu a fost de 68,7 lei/kg, în scădere față de anii anteriori.

„Nu există un temei economic real pentru scumpiri. Costurile de import au scăzut, iar consumul în primele luni ale anului a fost cu 40% mai mic decât în perioada similară din 2024. Singura explicație posibilă pentru scumpirile anunțate e specula și anticiparea unui vârf de cerere de Paște”, explică directorul Agrocereale.

Dacă la capitolul carne congelată ritmul a explodat, la porcii vii s-a produs colapsul: în primul trimestru din 2025, Moldova a importat doar 3 713 capete, o prăbușire dramatică față de cele peste 48 000 capete din 2024. Motivul: riscurile sanitare și restricțiile impuse pe fondul pestei.

Valoarea totală a importurilor de porci vii a fost de doar 8,5 milioane lei, comparativ cu 132 milioane în 2024 și aproape 200 milioane în 2023. De asemenea, prețul mediu pe cap de porc a scăzut la 2 293 lei – cu 29% mai mic decât acum doi ani.

În fruntea clasamentului importatorilor de carne de porc se află ROGOB (deține magazinul UNIC din Chișinău), cu 1 371 tone aduse în doar trei luni – adică 83% din totalul întregului an 2024. Urmează Happy Viking (666 tone), Basarabia-Nord (530 tone), Benderskii Miasokombinat (555 tone), și Carmez Processing (571 tone). Aceștia și-au ajustat rapid strategiile, reacționând la criza internă și pregătindu-se pentru cererea sporită de Paște.

Pe partea de porci vii, piața e aproape înghețată. Doar ART-MEAT COMPANY și ORHCOJDOI SRL mai sunt active, cu 65 tone fiecare. Celelalte companii de profil fie și-au suspendat activitatea, fie au dispărut complet din datele oficiale.

Carnea de porc importată în Moldova provine exclusiv din UE, cu Spania și Polonia pe primele locuri. În doar trei luni, Spania a exportat spre Moldova 2 088 tone, apropiindu-se de întreg volumul anului precedent. Polonia, cândva lider detașat, pierde teren: doar 856 tone în T1 2025.

Alte surse importante: Germania (312 tone), Olanda (179 tone), plus cantități semnificative din alte state membre UE, neidentificate individual.

Prețul mediu de import în Transnistria este semnificativ mai mic decât pe malul drept al Nistrului – 64,5 lei/kg (cu taxe) față de 86,7 lei/kg în Republica Moldova. Această diferență de peste 22 lei/kg se datorează în principal regimului vamal privilegiat al regiunii, unde nu se achită TVA la import.

Asociația Agrocereale cere intervenția rapidă a statului: compensații pentru fermele afectate, programe de repopulare și monitorizarea prețurilor la raft.

„2025 este anul unei tranziții forțate de la un model mixt de aprovizionare către unul bazat aproape exclusiv pe carne procesată importată. E o schimbare care poate părea firească pe termen scurt, dar pe termen lung compromite autonomia zootehniei moldovenești”, concluzionează Iurie Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!