Ultima redută a lui Putin: Pericolul înfrângerii Rusiei poate lovi brutal Europa

21 Dec. 2022, 06:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Dec. 2022, 06:00 // Actual //  bani.md

Războiul președintelui rus Vladimir Putin din Ucraina a fost menit să fie o încoronare a realizărilor sale, o demonstrație a țintei la care a ajuns Rusia de la prăbușirea imperiului sovietic din 1991. Însă planul nu a dat rezultatele scontate, astfel că lumea se pregătește pentru ultima redută a lui Putin, care paradoxal printr-o înfrângere a Rusiei poate însemna un pericol ce ar lovi Europa.
Anexarea Ucrainei trebuia să fie un prim pas în reconstrucția unui imperiu rus.

Putin a intenționat să arate Statele Unite ca pe un tigru de hârtie în afara Europei de Vest și să demonstreze că Rusia, împreună cu China, sunt destinate să aibă un rol de lideri într-o nouă ordine internațională multipolară, potrivit unei analize din Foreign Affairs.
Dar lucrurile nu au ieșit așa cum spera Putin. Kievul s-a menținut puternic, iar armata ucraineană s-a transformat magistral, mulțumită parțial unui parteneriat strâns cu Statele Unite și aliații occidentali.

În schimb, armata rusă a demonstrat o gândire strategică și o organizare slabe. Sistemul politic din spatele ei s-a dovedit incapabil să învețe din greșelile sale. Cu puține perspective de a dicta acțiunile lui Putin, Occidentul va trebui să se pregătească pentru următoarea etapă a războiului dezastruos de alegere al Rusiei.

Războiul este în mod inerent imprevizibil. Într-adevăr, cursul conflictului a servit la invalidarea prognozelor timpurii larg răspândite că Ucraina ar cădea rapid; o inversare a sorții este imposibil de deslușit.
Cu toate acestea, se pare că Rusia se îndreaptă spre înfrângere. Mai puțin sigură este ce formă va lua această înfrângere.

Există trei scenarii de bază și fiecare ar avea ramificații diferite pentru factorii de decizie din Occident și Ucraina.

Trei scenarii pentru înfrângerea Rusiei
Primul scenariu și cel mai puțin probabil este ca Rusia să fie de acord cu înfrângerea sa acceptând o înțelegere negociată în condițiile Ucrainei. Ar trebui să se schimbe multe pentru ca acest scenariu să se materializeze, deoarece orice aparență de dialog diplomatic între Rusia, Ucraina și Occident a dispărut.

Acestea fiind spuse, un guvern rus – sub Putin sau un succesor – ar putea încerca să rețină Crimeea și să accepte pacea în altă parte. Pentru a-și salva fața pe plan intern, Kremlinul ar putea pretinde că se pregătește pentru un joc lung în Ucraina, lăsând deschisă posibilitatea unor incursiuni militare suplimentare. Acest lucru ar fi dificil, dar nu imposibil. Totuși, sub Putin, acest rezultat este foarte improbabil.

Un al doilea scenariu pentru înfrângerea Rusiei ar implica eșecul pe fondul escaladării. Kremlinul ar căuta în mod nihilist să prelungească războiul din Ucraina în timp ce lansează o campanie de acte de sabotaj nerecunoscute în țările care susțin Kievul și în Ucraina însăși.

În cel mai rău caz, Rusia ar putea opta pentru un atac nuclear asupra Ucrainei. Războiul s-ar putea îndrepta apoi spre o confruntare militară directă între NATO și Rusia. Rusia s-ar transforma dintr-un stat revizionist într-unul ticălos, o tranziție care este deja în curs și care ar întări convingerea Occidentului că Rusia reprezintă o amenințare unică și inacceptabilă. Trecerea pragului nuclear ar putea duce la implicarea convențională a NATO în război, accelerând înfrângerea Rusiei pe teren.

Al treilea scenariu pentru sfârșitul războiului ar fi înfrângerea Rusiei prin prăbușirea regimului, bătăliile decisive având loc nu în Ucraina, ci mai degrabă pe holurile Kremlinului sau pe străzile Moscovei.

Putin și-a concentrat puterea în mod rigid în propriile mâini, iar încăpățânarea sa de a duce un război cu pierderi a plasat regimul său pe un teren instabil. Rușii vor continua să mărșăluiască în spatele țarului lor inept doar până la un anumit punct.

Deși Putin a adus stabilitate politică în Rusia – o stare de lucruri apreciată având în vedere rupturile anilor post-sovietici – cetățenii săi s-ar putea întoarce împotriva lui dacă războiul duce la privațiuni generale. Prăbușirea regimului său ar putea însemna încheierea imediată a războiului, pe care Rusia nu ar fi în stare să-l ducă pe fondul haosului intern care ar urma.

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Feb. 2026, 16:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!