Ultimul vis al lui Ceaușescu, canalul Dunăre-București. Se „aruncă” Ciolacu și Mihai Daraban în el

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), condusă de Mihai Daraban, a anunțat vineri sprijinul pentru inițiativa prim-ministrului Marcel Ciolacu de a relua construcția canalului navigabil Dunăre-București. Această legătură strategică între Capitală și Portul Constanța, precum și alte orașe europene de pe Dunăre, revine în actualitate, în contextul războiului din Ucraina.

Proiectul canalului București-Dunăre, început în 1986, a fost finalizat în proporție de 60% până în 1989. Nicolae Ceaușescu și-a dorit finalizarea rapidă a lucrărilor, mobilizând unități de construcție din întreaga țară, cu excepția Bucureștiului, unde forța de muncă era concentrată pe șantierul Casei Poporului.

După Revoluție, muncitorii au abandonat utilajele pe șantier și s-au întors acasă, lăsând în urmă echipamente importate recent din Cehoslovacia și URSS, multe dintre acestea fiind ulterior vândute la fier vechi. Inginerul Chiriac Avădanei, care a proiectat „Magistrala Albastră“, a exprimat frustrarea față de abandonarea canalului, subliniind că proiectul nu a fost doar un moft comunist, ci avea rădăcini istorice datând din vremea lui Alexandru Ioan Cuza, primul proiect fiind realizat în 1882.

Realizarea canalului București-Dunăre ar crea o rută de transport ecologică, mult mai puțin poluantă decât transportul feroviar sau rutier. De asemenea, ar permite irigarea a 150.000 de hectare de teren. Prin acest canal, Bucureștiul ar deveni un port la Dunăre, conectat direct cu orașe precum Belgrad, Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt și Rotterdam.

Chiriac Avădanei estimează că finalizarea investiției ar necesita cinci ani de lucrări. CCIR susține că acest proiect ar aduce multiple avantaje economice și logistice, subliniind importanța lui strategică pentru dezvoltarea României și integrarea sa în rețelele de transport europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#canal #Dunare #București

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a confirmat că ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Parlicov, va avea o întâlnire cu președintele Gazprom, Alexei Miller, pentru a discuta despre tranzitul gazelor naturale către regiunea transnistreană. În cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, difuzată miercuri, 20 noiembrie, Recean a subliniat importanța subiectului, menționând că Ucraina nu este singura cale pentru transportul gazelor către această regiune.

„Este un subiect foarte serios și este legat de tranzitul gazelor pentru regiunea transnistreană. Ucraina nu este singura cale de a transporta gazele către regiunea transnistreană”, a declarat prim-ministrul, clarificând că autoritățile moldovene sunt în căutarea unor soluții alternative.

În prezent, Republica Moldova dispune de stocuri suficiente de gaz pentru perioada până la sfârșitul lunii decembrie, iar până la finele lunii noiembrie se preconizează achiziționarea volumelor necesare pentru luna ianuarie 2025. Aceste discuții cu Gazprom vor juca un rol important în asigurarea securității energetice a țării pe termen mediu.

Această întâlnire vine într-un moment delicat pentru sectorul energetic din Republica Moldova, având în vedere dificultățile legate de conducerea Moldovagaz.

Pe 25 septembrie, noul Consiliu de Administrație al Moldovagaz trebuia stabilit, dar Ceban a rămas interimar din lipsa unui acord în Consiliul de Observatori, format din șase membri (patru din partea Gazprom și doi din partea Republicii Moldova), unde deciziile necesită minimum cinci voturi, complicând procesul decizional.

Moldovagaz este deținută în proporție de 50% de Gazprom, 35,3% de Agenția Proprietății Publice a Republicii Moldova și 13,14% de Tiraspoltransgaz. Conform datelor financiare, compania a obținut un profit de 1,282 miliarde de lei în 2023, în contrast cu pierderile de 323 milioane de lei înregistrate în 2022.