Un apropiat al fugarului Șor calcă strâmb pe piața imobiliară din România

Pe terenul fostei CFR SIRV Brașov vor răsări în curând cinci blocuri de până la 9 etaje fiecare, rod al Pla Urbanistic General care permite, inexplicabil, ridicarea pe acest teren a unor blocuri înalte de până la 15 etaje deși toate blocurile înconjurătoare au doar 4 etaje. Inexplicabilul acord ca pe acest teren să fie făcute inclusiv construcții de nouă etaje a fost obținut în 2010.

La propunerea urbaniștilor de atunci din Brașov, Consiliul Local a adoptat un Plan Urbanistic General prin care terenul SIRV (Societatea de Întreținere și Reparații Vagoane de Călători Brașov) de pe Aleea Sânzienelor a fost inclus în categoria M2 , anume „subzonă mixtă situată în afara limitelor zonei protejate cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu și înalțimi maxime de p+14-15E cu accente înalte”.

Aceasta deși de jur împrejur să găsesc doar blocuri de 4 etaje iar ansamblul propus va fi ca o insulă de blocuri înalte.

Brașovenii pot transmite în scris, până pe 27 iunie, observații și propuneri cu privire la ultima variantă a Planului Urbanistic Zonal propus de către dezvoltatorul Exfactor Grup pentru construcția ansamblului propus în locul fostei întreprinderi de reparații vagoane de pe strada Sânzienelor. Conform clubferoviar.ro, Exfactor Grup este compania lui Vladimir Tonu, cel care ar fi cumpărat terenul de la fostul proprierat al SIRV, Călin Mitică. Pe acest teren a funcționat SIRV Brașov, până când Mitică a pus lacătul și a decis că mai profitabile sunt investițiile în imobiliare.

Tonu este un apropiat al lui Ilan Șor, politician moldovean acuzat de implicare în furtul a un miliard de dolari din țara vecină. Partidul lui Șor a fost scos în afara legii în Moldova. iar politicianul a fugit în Israel.

#imobil #Sor #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Uniunii Europene a reînnoit luni pentru încă şase luni, până pe 31 iulie 2026, sancţiunile economice împotriva Rusiei pentru războiul dus împotriva Ucrainei, notează Agerpres.

Aceste sancţiuni includ restricţii în domeniul comerţului, finanţelor, energiei, tehnologiei şi bunurilor cu dublă utilizare, industriei, transporturilor şi bunurilor de lux, printre alte măsuri punitive sectoriale.

De asemenea, ele interzic importul sau transferul de ţiţei transportat pe mare şi anumite produse petroliere din Rusia către UE, excluzând mai multe bănci ruseşti din sistemul internaţional de plăţi SWIFT şi suspendând activităţile de difuzare şi licenţele în UE ale mai multor mijloace de dezinformare sprijinite de Kremlin.

În plus, ele includ măsuri specifice pentru a combate evitarea acestor sancţiuni.

„Atât timp cât acţiunile ilegale ale Federaţiei Ruse continuă să încalce norme fundamentale ale dreptului internaţional, inclusiv, în special, interzicerea utilizării forţei, este necesar să se menţină în vigoare toate măsurile impuse de UE şi, dacă este necesar, să se adopte măsuri suplimentare”, a declarat Consiliul UE, instituţie care reprezintă cele 27 de state membre.

UE a aplicat sancţiuni economice Rusiei în urma invadării Peninsulei Crimeea în 2014 şi a extins semnificativ acest regim după începerea agresiunii militare pe scară largă împotriva Ucrainei în februarie 2022.

Pe lângă aceste măsuri economice, UE aplică şi alte sancţiuni împotriva persoanelor fizice şi juridice, care includ interdicţii de călătorie pe teritoriul comunitar şi îngheţarea activelor acestora în cadrul UE.