Un cablu electric va lega Bălțiul de Suceava! Până în 2027 va fi construită o linie electrică aeriană de 400 kV

Într-o mișcare strategică pentru consolidarea securității energetice a Republicii Moldova, Parlamentul a ratificat în ședința de astăzi un acord crucial. Este vorba despre Acordul de împrumut între Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, ce vizează realizarea Proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II”.

Acest acord va permite contractarea unui credit de 30,8 milioane de euro, reprezentând 40% din valoarea totală a proiectului. De asemenea, Banca Europeană de Investiții va aloca încă 30,8 milioane de euro din contul unui acord anterior, pentru prima fază a proiectului. Uniunea Europeană contribuie și ea, oferind un grant de 15,4 milioane de euro prin intermediul Platformei de Investiții de Vecinătate.

Proiectul va implica construcția unei linii electrice aeriene de 400 kV între Bălți și Suceava, România, precum și reconstrucția stației electrice Bălți 400 kV. Bugetul total al proiectului se ridică la 77 milioane de euro și va acoperi și reabilitarea unor segmente de rețele electrice de transport din Republica Moldova, inclusiv înlocuirea elementelor de comutație și protecție, precum și a transformatoarelor electrice.

Această inițiativă nu doar va consolida legăturile energetice între cele două țări vecine, ci va contribui și la asigurarea stabilității și sustenabilității sistemului energetic al Republicii Moldova, având un impact pozitiv asupra securității energetice a întregii regiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#linie electrică #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Poloniei (Banca Națională a Poloniei – NBP) și-a majorat rezervele de aur la aproximativ 550 de tone, evaluate la peste 63 de miliarde de euro, depășind astfel nivelul deținut de Banca Centrală Europeană. Conducerea NBP anunță că strategia de acumulare va continua, obiectivul fiind atingerea pragului de 700 de tone, scrie euronews.com.

Președintele NBP, Adam Glapiński, a subliniat în repetate rânduri că aurul joacă un rol special în structura rezervelor valutare ale Poloniei. Potrivit acestuia, aurul este un activ fără risc de credit, independent de politicile monetare ale altor state și rezistent la șocuri financiare, contribuind direct la stabilitatea economiei poloneze.

Ambițiile băncii centrale sunt semnificative: pe lângă ținta de 700 de tone de aur, valoarea totală a rezervelor de metal prețios ar urma să ajungă la aproximativ 400 de miliarde de zloți (circa 94 de miliarde de euro).

Datele arată o schimbare rapidă în structura rezervelor. În 2024, aurul reprezenta 16,86% din rezervele valutare ale Poloniei, însă estimările de la sfârșitul lunii decembrie 2025 indică un salt la 28,22%, una dintre cele mai rapide creșteri ale ponderii aurului în rândul băncilor centrale la nivel global. Cele mai mari achiziții au avut loc în ultimele luni din 2025, pe fondul volatilității piețelor și al tensiunilor geopolitice. La inițiativa lui Glapiński, Consiliul de Administrație al NBP a decis continuarea creșterii strategice a rezervelor de aur, iar în luna ianuarie guvernatorul a anunțat că va solicita oficial aprobarea pentru atingerea pragului de 700 de tone.

Potrivit analizelor World Gold Council, anul 2025 a confirmat tendința globală de acumulare a aurului de către băncile centrale. Cu puține excepții, majoritatea statelor și-au majorat deținerile, tratând aurul ca pe un instrument strategic de protecție împotriva crizelor valutare și financiare. Nu mai puțin de 95% dintre băncile centrale chestionate anticipează o creștere a rezervelor globale de aur în următoarele 12 luni.

Marta Bassani-Prusik, directoare pentru produse investiționale și valori valutare la Monetăria Poloniei, explică faptul că independența aurului față de politicile monetare și riscul de credit reprezintă unul dintre principalele motive ale acestor achiziții. La fel de importantă este diversificarea activelor și reducerea ponderii dolarului și a altor valute în rezervele oficiale.

Experții atrag atenția că nu toate băncile centrale raportează integral achizițiile, fiind frecvent menționate în acest context China și Rusia. Unii analiști interpretează aceste mișcări ca parte a pregătirilor pentru un model monetar alternativ, în care aurul ar putea juca un rol mult mai important.

Faptul că Polonia deține acum mai mult aur decât Banca Centrală Europeană are și o semnificație simbolică. Deși BCE gestionează politica monetară a zonei euro, rezervele sale proprii de aur sunt relativ limitate, aproximativ 506,5 tone, responsabilitatea principală revenind băncilor centrale naționale. În acest context, cele 550 de tone ale NBP consolidează poziția Poloniei în arhitectura financiară europeană.

Criticii strategiei NBP susțin însă că fondurile alocate aurului ar fi putut fi investite în obligațiuni generatoare de dobândă. Aurul nu produce venit curent, iar achizițiile Poloniei au coincis cu maxime istorice ale prețului. Chiar dacă ritmul de creștere ar putea încetini în 2026, prognozele marilor instituții financiare rămân optimiste: ING estimează un preț mediu de 4.150 dolari/uncie, Deutsche Bank, 4.450 dolari, Goldman Sachs, 4.900 dolari, iar J.P. Morgan nu exclude un scenariu de 5.300 dolari/uncie în condiții de cerere globală puternică.

„Creșterea cererii din partea băncilor centrale este un răspuns la tensiunile economice și la schimbările geopolitice rapide. Deși achizițiile instituționale nu se reflectă direct în prețuri, ele influențează indirect deciziile investitorilor individuali”, a concluzionat Bassani-Prusik.